Glosar de construcții psihologice
203 construcții măsurate de instrumentele din acest catalog, fiecare definit și legat de teoria din care provine. În ordine alfabetică.
A
- Absorbție
- Fațeta de imersiune a implicării în muncă: a fi pe deplin concentrat și fericit cufundat în munca ta, cu timpul trecând repede și dificultatea de a te desprinde (Schaufeli & Bakker, 2003). Hrănită de vigoare și dedicare, este plăcerea muncii profunde; luată separat, cu celelalte fațete scăzute, poate însemna că munca a acaparat pur și simplu prim-planul.
- Acceptare
- Acceptarea realității situației și învățarea de a trăi cu ea (Carver, 1997). În cadrul modelului tranzacțional, strategiile sunt evaluate în funcție de măsura în care se adaptează situației, nu ca fiind universal bune sau rele (Lazarus și Folkman, 1984), iar acceptarea este strategia adresată a ceea ce nu poate fi schimbat.
- Activitate Somatică și Încetinită
- Al treilea dintre cei patru factori CES-D ai lui Radloff (1977, p. 397): latura corporală și psihomotorie a depresiei, a fi deranjat de lucruri, apetit scăzut, efort în tot ceea ce faci, somn agitat, dificultăți de concentrare, incapacitate de a porni la treabă. Grupare descriptivă pentru textul raportului; nu este o scală cotată.
- Acționarea cu conștientizare
- Acordarea atenției activităților curente, în loc de a funcționa în "pilot automat" sau de a te comporta mecanic (Baer et al., 2006).
- Adoptarea perspectivei celuilalt
- Tendința cognitivă de a reconstitui modul în care o situație este văzută din poziția unei alte persoane, cu informațiile și interesele sale (Davis, 1980). Dimensiunea modelului care se comportă cel mai mult ca o abilitate: se îmbunătățește prin exercițiu deliberat și necesită un efort pe care o persoană îl poate evita atunci când este obosită sau sigură că are dreptate.
- Afect depresiv
- Primul dintre cei patru factori CES-D ai lui Radloff (1977, p. 397): starea de dispoziție disforică de bază, adică a te simți trist, deprimat, singur, temător și incapabil să scapi de starea de melancolie. Grupare descriptivă folosită în textul raportului, nu o scală evaluată separat.
- Afect Pozitiv
- Al doilea dintre cei patru factori CES-D ai lui Radloff (1977, p. 397): prezența sau absența sentimentului pozitiv, a te simți la fel de bine ca ceilalți, plin de speranță, fericit, a te bucura de viață. Măsurat prin itemi cu cotare inversă, astfel încât a te simți rar fericit crește scorul la fel cum o face a te simți adesea trist. Grupare descriptivă pentru textul raportului; nu este o scală cotată.
- Agreabilitate
- O dimensiune de personalitate din Big Five care reflectă diferențele individuale în privința cooperării, orientării prosociale, încrederii și preocupării pentru armonia socială (Costa & McCrae, 1992). Cuprinde fațetele de încredere, sinceritate, altruism, conformare, modestie și sensibilitate afectivă, persoanele cu scoruri mari având tendința de a presupune intenții pozitive la ceilalți și de a pune căldura interpersonală înaintea beneficiului personal.
- Agreabilitate
- Dimensiunea Agreabilitate din modelul HEXACO (Ashton & Lee, 2004) cuprinde iertare, blândețe, flexibilitate și răbdare, reflectând tendința de a trece cu vederea greșelile altora, de a fi îngăduitor în judecarea celorlalți, de a te adapta dorințelor altora și de a-ți controla temperamentul. Se diferențiază de Agreabilitatea din modelul FFM prin includerea tendinței spre mânie (mutată din Nevrotism) și excluderea conținutului legat de moralitate (mutat la Onestitate-Umilință), fiind astfel un construct mai restrâns, axat pe toleranța interpersonală și echilibrul emoțional.
- Altruism
- Interes vocațional pentru o muncă al cărei rezultat este bunăstarea altei persoane: predare, îngrijire, consiliere, servicii (Pozzebon et al., 2010). Un scor scăzut nu spune nimic despre cât de amabilă este persoana, ci doar că a ajuta nu este ceea ce își dorește să fie conținutul zilei de lucru.
- Alții Puternici
- Credința că persoanele puternice controlează rezultatele și evenimentele din propria viață (Levenson, 1981).
- Amotivație
- Absența oricărei intenții de a acționa: persoana nu mai vede o legătură între ceea ce face și ceea ce obține în schimb (Vallerand et al., 1992). Un construct de sine stătător pe continuumul autodeterminării, nu opusul celor șase motivații, și interpretat invers față de acestea; un scor ridicat este un semnal care merită respectat, nu o trăsătură care trebuie dezvoltată.
- Analiză
- Interes vocațional pentru științe, matematică și probleme care rămân suficient de statice pentru a putea fi analizate în detaliu (Pozzebon et al., 2010). Persoanele cu scoruri ridicate doresc să înțeleagă mecanismul, nu doar rezultatul; un scor scăzut este frecvent la persoane pe deplin capabile să facă această muncă, dar care ar prefera să își petreacă ziua altfel.
- Angajament
- Pilonul flow-ului: a fi complet absorbit, interesat și implicat în activități și în viață (Seligman, 2011).
- Angajamentul lucrătorilor față de siguranță
- Percepția comună a grupului de lucru asupra propriului angajament față de siguranță, adică dacă lucrătorii tratează siguranța ca fiind responsabilitatea lor, se ajută reciproc să lucreze în siguranță și iau inițiativă, în loc să lase siguranța în seama regulilor și a inspectorilor (Kines et al., 2011). Este dimensiunea cel mai mult influențată de istoria grupului și de ceea ce grupul tolerează în mod vizibil.
- Anxietate
- În cadrul dimensional transdiagnostic al DSM-5, anxietatea este evaluată ca o dimensiune simptomatică transdiagnostică ce identifică prezența și severitatea îngrijorării, nervozității și apprehensiunii anxioase în cadrul diverselor tulburări psihiatrice, indiferent de diagnosticul principal (APA, 2013). Surprinde frecvența simptomelor legate de anxietate pentru a identifica o suferință anxioasă relevantă clinic, care poate coexista cu orice afecțiune principală și poate necesita evaluare suplimentară.
- Anxietate
- În modelul tripartit al lui Lovibond și Lovibond (1995), așa cum este operaționalizat în DASS, anxietatea este conceptualizată ca un sindrom de activare autonomă, tensiune musculară scheletică, anxietate situațională și experiența subiectivă a afectului anxios. Corespunzând componentei de hiperactivare fiziologică din modelul tripartit al lui Clark și Watson (1991), acest construct pune accentul pe simptomele somatice și autonome ca trăsături definitorii, distingându-l de deficitele cognitive și motivaționale care caracterizează depresia.
- Anxietatea de atașament
- Cât de mult se îngrijorează o persoană că va fi abandonată, respinsă sau că va conta mai puțin pentru cei apropiați decât aceștia contează pentru ea: frica de abandon, monitorizarea disponibilității partenerului și nevoia de asigurare (Brennan, Clark și Shaver, 1998; Fraley, Waller și Brennan, 2000). O dimensiune continuă, citită ca sensibilitatea unei alarme, nu ca mărimea dragostei cuiva, și niciodată convertită într-un tip de atașament.
- Aprecierea frumuseții
- Trăsătura de caracter care constă în a observa și a fi impresionat de frumusețe și excelență, în natură, în artă și în performanța de măiestrie (Peterson & Seligman, 2004). Descrie faptul de a fi "întrerupt" de ceva bine făcut, nu gustul sau cunoștințele despre artă.
- Arogant-Calculat (BC)
- Dominanță ridicată, afiliere scăzută: competitiv, tăios, cu limbă ascuțită (Wiggins, 1995).
- Articularea unei Viziuni
- Comportamentul de lider de a identifica oportunități noi pentru grup și de a comunica o imagine a direcției în care se îndreaptă munca, pe care oamenii o pot vedea și dori să o atingă (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990). Este comportamentul care transformă o direcție ținută în mintea liderului în ceva după care echipa se poate ghida.
- Artistic
- Tipul Artistic din tipologia lui Holland: interes vocațional pentru creație, pentru a aduce la existență ceva ce nu exista: text, muzică, imagini, scene (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Un scor A ridicat într-o muncă rigid structurată este o sursă comună de nemulțumire profesională tacită; un scor A scăzut este la fel de informativ: instrucțiunile, standardele și formatele sunt percepute ca un sprijin, nu ca o constrângere.
- Așteptări ridicate de performanță
- Comportamentul liderului de a cere excelență și de a refuza o muncă de calitate inferioară (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990). Constructul măsoară nivelul cerinței, nu înțelepciunea acesteia: același nivel de cerință este perceput ca încredere atunci când este susținut de sprijin individualizat și ca presiune atunci când nu este, motiv pentru care se interpretează în relație cu acel comportament, nu izolat.
- Auto-culpabilizare
- A te critica și a te învinovăți pentru ceea ce s-a întâmplat (Carver, 1997). Se asociază cu un nivel mai ridicat de distres în cercetarea privind adaptarea (Carver, 1997), care o diferențiază de asumarea responsabilității ca pas către acțiune.
- Auto-monitorizare
- Tendința de a monitoriza și controla propriul comportament expresiv și modul de prezentare de sine în situații sociale (Snyder, 1974).
- Autodistragere
- Recurgerea la alte activități, precum munca, divertismentul, visarea cu ochii deschiși, pentru a-ți distrage atenția de la un factor stresant (Carver, 1997). În cadrul modelului tranzacțional al adaptării (Lazarus & Folkman, 1984), aceasta gestionează răspunsul emoțional mai degrabă decât situația, oferind alinare fără a schimba cerința.
- Autoeficacitate generalizată
- Un sentiment larg și stabil de competență personală de a face față eficient unei varietăți de solicitări stresante sau noi, înrădăcinat în teoria social-cognitivă a lui Bandura (1977, 1997). Așa cum a fost operaționalizată de Schwarzer și Jerusalem (1995), autoeficacitatea generalizată depășește convingerile specifice unei sarcini pentru a surprinde credința optimistă că poți face față provocărilor neprevăzute, te poți reface după eșecuri și poți persista în fața adversității în diverse domenii ale vieții.
- Autoeficacitate percepută
- Gradul în care o persoană se simte capabilă să gestioneze probleme, să controleze lucruri importante și să facă față iritărilor, componenta de resursă de adaptare a stresului perceput (Cohen et al., 1983).
- Autojudecare
- A fi aspru critic și intolerant față de propriile neajunsuri și insuficiențe: polul negativ al bunătății față de sine (Neff, 2003).
- Autoreglare
- Puterea de caracter de a-ți regla ceea ce simți și faci, disciplină asupra impulsurilor și poftelor, precum și capacitatea de a renunța la o plăcere prezentă pentru un beneficiu viitor (Peterson & Seligman, 2004). Este puterea pe care oamenii își doresc cel mai des să o aibă mai dezvoltată.
- Aventură
- Interes vocațional pentru competiție, provocare fizică și muncă cu riscuri reale implicate (Pozzebon et al., 2010). Nu este vorba despre imprudență: un scor ridicat descrie pe cineva care este mai prezent atunci când există miză, în timp ce un scor scăzut descrie o preferință pentru condiții în care atenția poate fi direcționată spre muncă, nu spre pericol.
Cunoscut și ca: Autonomic Arousal
Din Modelul tripartit al depresiei, anxietății și stresului →
Cunoscut și ca: Anxiety dimension of adult attachment
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: A
Cunoscut și ca: General Self-Efficacy · GSE
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
B
- BAS Căutarea Distracției
- Abordare impulsivă a stimulilor noi și incitanți: dorința de experiențe noi și spontaneitate (Carver & White, 1994).
- Bunăstare Financiară
- O stare în care o persoană își poate îndeplini pe deplin obligațiile financiare actuale și continue, se poate simți în siguranță în privința viitorului financiar și poate face alegeri care îi permit să se bucure de viață (CFPB, 2015). Definiția este orientată către consumator, derivată din cercetare calitativă realizată cu consumatori, nu din standarde de educație financiară stabilite de experți, și cuprinde siguranța prezentă, siguranța viitoare și libertatea financiară de a alege. Scorurile ridicate descriu o viață în care surprizele pot fi absorbite și viitorul este asigurat; scorurile scăzute descriu marje atât de reduse încât banii ajung să decidă în locul persoanei.
- Bunăstare Mentală
- Bunăstarea mentală pozitivă ca proporție dintr-o perioadă recentă petrecută în cinci stări pozitive: vesel și cu moralul bun, calm și relaxat, activ și energic, odihnit la trezire, și percepția vieții de zi cu zi ca fiind plină de lucruri interesante (OMS, 2024; DepCare Project, 1998). Este definită prin prezență, nu prin absența simptomelor, motiv pentru care un scor scăzut reprezintă absența stărilor pozitive și nu un număr de simptome. O stare curentă care variază în funcție de circumstanțe, interpretată în raport cu un prag publicat și niciodată ca diagnostic.
- Bunătate față de sine
- A fi cald și înțelegător cu tine însuți în momentele de suferință sau eșec, în loc să te critici aspru (Neff, 2003).
- Bunătate/Generozitate
- Puterea de caracter de a face favoruri și fapte bune pentru ceilalți, ca dispoziție, nu ca tranzacție (Peterson & Seligman, 2004). Ceea ce le diferențiază este răbdarea față de problemele altora și bunătatea care nu ține evidența.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
C
- Cald-Agreabil (LM)
- Afiliere ridicată, adică grijuliu, liniștitor, interesat de ceilalți (Wiggins, 1995).
- Calitatea leadershipului
- Cât de bun este superiorul direct în meșteșugul concret al conducerii: planificarea muncii, rezolvarea conflictelor, dezvoltarea oamenilor. Este citită ca o capacitate practică a liderului, nu carismă (Burr et al., 2019).
- Calitatea muncii
- Satisfacția cu calitatea muncii prestate la locul de muncă. Măsurată printr-un singur item în versiunea medie COPSOQ III; scorurile scăzute marchează frecvent condiții care forțează munca sub standardul propriu (Burr et al., 2019).
- Capacitatea de a iubi
- Punctul forte de caracter al valorizării relațiilor apropiate și al capacității de a oferi și de a primi afecțiune și grijă (Peterson și Seligman, 2004). Partea de a primi este adesea jumătatea mai grea: a accepta grijă înseamnă a permite altcuiva să conteze atât de mult.
- Căutarea calculată a senzațiilor tari
- Disponibilitatea de a-ți asuma riscuri controlate: asumarea încrezătoare a riscurilor cu conștientizarea rezultatelor posibile (Zuckerman, 1994).
- Căutarea Impulsivă a Senzațiilor
- Acțiunea din impuls, realizarea unor lucruri imprevizibile și spontane fără planificare (Zuckerman, 1994).
- Căutarea periculoasă a senzațiilor tari
- Atracția pentru activități și situații fizic periculoase care implică riscul de vătămare (Zuckerman, 1994).
- Căutarea Sensului
- Urmărirea activă a scopului și semnificației în viață, gradul în care cineva explorează activ, se întreabă sau se străduiește să stabilească un sens (Steger et al., 2006). Căutarea și prezența sunt parțial independente; cineva poate căuta în timp ce posedă sau îi lipsește sensul.
- Cerințe cantitative
- Neconcordanța dintre volumul de muncă și timpul disponibil pentru a-l realiza, adică sarcini care se acumulează, muncă neterminată, timp insuficient. O dimensiune esențială a cerințelor din mediul psihosocial de muncă (Burr și colab., 2019); scorurile ridicate indică expunere la supraîncărcare profesională.
- Cerințe de a-și ascunde emoțiile
- Necesitatea de a-și ascunde sentimentele și de a nu-și exprima opiniile la locul de muncă, de a rămâne amabil indiferent de modul în care este tratat. Aceasta denumește efortul de autocontrol susținut de multe roluri care implică relația cu publicul (Burr et al., 2019).
- Cerințe emoționale
- Măsura în care munca plasează angajatul în situații tulburătoare din punct de vedere emoțional sau necesită gestionarea problemelor personale ale altor persoane. O expunere caracteristică muncii de îngrijire, predare și servicii (Burr et al., 2019).
- Cetățenie/Lucru în echipă
- Punctul forte de caracter al loialității față de un grup și al contribuției depline la un efort colectiv (Peterson și Seligman, 2004). Nu este vorba despre sociabilitate, adesea se manifestă la persoane care nu le plac petrecerile, iar un scor scăzut poate însemna independență, nu distanțare.
- Claritatea rolului
- Dacă munca are obiective clare, arii de responsabilitate cunoscute și așteptări explicite. O claritate ridicată permite ca energia să fie direcționată către muncă în sine, în loc să fie folosită pentru a descifra ce contează (Burr et al., 2019).
- Comunicare privind Siguranța, Învățare și Încredere în Competența de Siguranță a Colegilor
- Percepția comună a grupului de lucru cu privire la măsura în care cunoștințele despre siguranță circulă efectiv, riscurile fiind discutate atunci când apar, ajutorul fiind oferit reciproc, lecțiile fiind trase din ceea ce merge prost, iar competența de siguranță a colegilor fiind luată în serios (Kines et al., 2011). Este dimensiunea de mecanism a laturii grupului de lucru: angajamentul furnizează voința, comunicarea o transformă în practică împărtășită.
- Conflict muncă-viață
- Dacă munca consumă atât de multă energie și necesită atât de mult timp încât afectează negativ viața personală. Dimensiunea de "revărsare" din tradiția conflictului muncă-familie: costul locului de muncă măsurat acolo unde se resimte în afara muncii (Burr et al., 2019).
- Conflicte de rol
- Expunerea la cerințe contradictorii la locul de muncă și la sarcini pe care persoana consideră că ar trebui făcute altfel. O caracteristică a modului în care este proiectat rolul: o muncă care se contrazice pe sine (Burr et al., 2019).
- Consecvența interesului
- Tendința de a menține un interes și un angajament susținut față de un domeniu sau un scop specific pe perioade extinse de timp, rezistând atracției alternativelor noi (Duckworth & Quinn, 2009).
- Consumul de Substanțe
- Utilizarea alcoolului sau a altor substanțe pentru a te simți mai bine sau pentru a trece peste situație (Carver, 1997). O strategie de evitare centrată pe emoție; recurgerea intensă la ea este tiparul de adaptare cel mai frecvent semnalat ca necesitând atenție.
- Conștiinciozitate
- O dimensiune de personalitate din modelul Big Five caracterizată prin diferențe individuale în autodisciplină, organizare, comportament orientat spre scop, seriozitate și luare deliberată a deciziilor (Costa & McCrae, 1992). Cuprinde fațetele competență, ordine, simțul datoriei, tendința spre realizare, autodisciplină și deliberare, și este cel mai puternic și mai consistent predictor de personalitate al performanței academice și profesionale în diverse culturi.
- Conștiinciozitate
- Dimensiunea Conștiinciozitate din modelul HEXACO (Ashton & Lee, 2004) cuprinde organizarea, sârguința, perfecționismul și prudența, reflectând tendința de a-și organiza timpul și mediul fizic, de a lucra disciplinat pentru atingerea obiectivelor, de a tinde spre acuratețe și perfecțiune și de a delibera cu atenție atunci când ia decizii. Este strâns aliniată cu Conștiinciozitatea din modelul FFM ca și conținut și structură.
- Controlul asupra timpului de lucru
- Controlul lucrătorului asupra momentului propriei munci, adică deciderea când să facă o pauză, luarea concediilor aproximativ atunci când dorește, plecarea de la locul de muncă pentru treburi personale. Mici libertăți de timp măsurate ca dimensiune de resursă distinctă (Burr et al., 2019).
- Convențional
- Tipul Convențional al lui Holland: interes vocațional pentru organizarea datelor și proceselor, evidențe corecte, inventare echilibrate, sisteme în care nimic nu se pierde (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Organizațiile funcționează datorită persoanelor cu scor ridicat la C, dar de obicei omit să spună asta; munca de precizie este aici scopul în sine, nu o etapă intermediară.
- Coping activ
- A face pași concreți pentru a elimina sau reduce un factor de stres, concentrându-ți efortul asupra acțiunii în legătură cu situația (Carver, 1997). O strategie centrată pe problemă în modelul tranzacțional (Lazarus & Folkman, 1984); se asociază cu un nivel mai scăzut de distres în cercetarea privind adaptarea (Carver, 1997).
- Creativitate
- Interes vocațional pentru scris, interpretare, design și artă ca activități de muncă, nu ca gusturi (Pozzebon et al., 2010). Se referă la a crea, nu la a aprecia: a-ți plăcea muzica și a dori să o cânți profesional sunt răspunsuri diferite, iar acest construct se referă la al doilea.
- Curaj/Vitejie
- Trăsătura de caracter reprezentată de a nu te retrage în fața amenințării, provocării sau dificultății și de a vorbi deschis pentru ceea ce este drept, chiar și atunci când acest lucru costă (Peterson & Seligman, 2004). Prețul plătit este cel care o deosebește de simpla exprimare a unor opinii.
- Curiozitate
- Trăsătura de caracter care constă în a manifesta interes față de experiența în desfășurare de dragul ei însăși, adică amploarea apetitului pentru nou (Peterson & Seligman, 2004). Este apropiată de dragostea de învățare fără a fi identică: curiozitatea deschide ușa, dragostea de învățare te ține în cameră.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: C
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
D
- Dedicare
- Fațeta de semnificație a implicării în muncă: a fi puternic implicat în propria muncă și a o trăi ca fiind semnificativă, cu entuziasm, inspirație și mândrie (Schaufeli și Bakker, 2003). Este fațeta cea mai rezistentă la săptămânile grele și cea mai gravă atunci când se pierde, energia poate fi refăcută prin odihnă, dar sensul rareori revine prin odihnă.
- Depresie
- În cadrul simptomelor transversale DSM-5, depresia este evaluată ca o dimensiune simptomatică transdiagnostică ce identifică prezența și severitatea dispoziției depresive și a diminuării interesului sau plăcerii în cadrul tulburărilor psihiatrice, indiferent de diagnosticul principal (APA, 2013). Ca măsură dimensională, surprinde frecvența simptomelor depresive pe parcursul a două săptămâni pentru a completa diagnosticul categorial și a informa deciziile clinice privind simptomatologia concomitentă.
- Depresie
- În modelul tripartit al lui Lovibond și Lovibond (1995), operaționalizat în DASS, depresia este conceptualizată ca un sindrom emoțional caracterizat prin disforie, lipsă de speranță, devalorizarea vieții, autocritică, lipsă de interes sau implicare, anhedonie și inerție. Corespunzând componentei de afect pozitiv scăzut din modelul tripartit al lui Clark și Watson (1991), acest construct pune accent pe pierderea motivației și incapacitatea de a experimenta plăcere ca trăsături definitorii.
- Deschidere către experiență
- O dimensiune de personalitate din Big Five care reflectă tendința de a fi curios din punct de vedere intelectual, imaginativ și receptiv la experiențe noi, cuprinzând fațete precum sensibilitatea estetică, fantezia, atenția la sentimentele interioare, preferința pentru varietate și disponibilitatea de a analiza idei neconvenționale (Costa & McCrae, 1992). Persoanele cu scoruri mari la Deschidere caută în mod activ experiențe estetice, culturale și intelectuale noi, în timp ce cele cu scoruri scăzute pe această dimensiune preferă familiarul, concretul și convenționalul.
- Deschidere către Experiență
- Dimensiunea Deschidere către Experiență din modelul HEXACO (Ashton & Lee, 2004) cuprinde aprecierea estetică, curiozitatea intelectuală, creativitatea și nonconformismul, reflectând tendința de a fi absorbit de frumusețea artei și naturii, de a fi curios în privința diverselor domenii de cunoaștere, de a folosi imaginația în mod liber și de a manifesta interes față de idei sau persoane neobișnuite. Corespunde îndeaproape cu Deschiderea din modelul FFM, deși pune accent pe nonconformism ca o fațetă distinctă.
- Descriere
- Etichetarea experiențelor interne prin cuvinte, adică abilitatea de a exprima verbal sentimentele, gândurile și senzațiile (Baer și colab., 2006).
- Dezangajare comportamentală
- Renunțarea la încercarea de a face față factorului de stres sau abandonarea obiectivelor pe care acesta le împiedică (Carver, 1997). Este asociată cu un nivel mai ridicat de suferință în cercetările privind adaptarea (Carver, 1997).
- Dificultăți interpersonale
- Al patrulea dintre cei patru factori CES-D ai lui Radloff (1977, p. 397): componenta de percepție socială, senzația că oamenii sunt neprietenoși sau nu te plac. Grupare descriptivă pentru textul raportului; nu este o scală scorată.
- Discernământ/Deschidere Mentală
- Trăsătura de caracter reprezentată de a gândi lucrurile temeinic, a le examina din toate unghiurile și a cântări dovezile înainte de a decide (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba despre deliberare, nu despre inteligență: dispoziția de a încetini și de a căuta intenționat cealaltă perspectivă.
- Distant-Introvertit (FG)
- Dominanță scăzută, afiliere scăzută: tăcut, retras, rezervat (Wiggins, 1995).
- Dragostea de învățare
- Trăsătura de caracter care constă în stăpânirea unor abilități, subiecte și corpuri de cunoștințe noi de dragul lor înseși, în afara oricărei cerințe (Peterson & Seligman, 2004). Diferă de curiozitate prin durată: curiozitatea deschide ușa, această trăsătură te ține în cameră.
Cunoscut și ca: Dysphoria · Low Positive Affect
Din Modelul tripartit al depresiei, anxietății și stresului →
Cunoscut și ca: Openness
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
E
- Echitate/Corectitudine
- Puterea de caracter de a-i trata pe toți oamenii la fel, conform noțiunilor de echitate și justiție, fără a lăsa sentimentele personale să influențeze deciziile despre alții (Peterson & Seligman, 2004). Testul ei real este consistența sub presiune: dacă regulile se îndoaie pentru persoanele plăcute sau displăcute.
- Emotivitate
- Corespondentul din modelul HEXACO (Ashton & Lee, 2004) pentru Nevrotismul din Big Five, cuprinzând fațetele fricii, anxietății, dependenței și sentimentalismului, și reflectând tendința de a experimenta teama de pericol fizic, îngrijorarea legată de probleme minore, nevoia de sprijin emoțional din partea altora și formarea unor legături emoționale puternice. Spre deosebire de Nevrotismul din modelul factorilor de personalitate (FFM), Emotivitatea HEXACO exclude conținutul legat de furie (plasat sub Agreabilitatea HEXACO) și include sensibilitatea emoțională prosocială, precum preocuparea empatică și atașamentul.
- Emoție pozitivă
- Pilonul hedonic al stării de bine, adică frecvența stărilor emoționale plăcute precum bucuria, mulțumirea și seninătatea (Seligman, 2011).
- Epuizare legată de clienți
- Oboseală și epuizare fizică și psihologică percepută ca fiind atribuită muncii cu clienți, pacienți sau alte persoane deservite (Kristensen și colab., 2005).
- Epuizare legată de muncă
- Oboseala și epuizarea fizică și psihologică percepute ca fiind atribuite muncii proprii (Kristensen et al., 2005).
- Epuizare personală
- Oboseala și epuizarea fizică și psihologică trăite de persoană, independent de contextul muncii sau al clienților (Kristensen et al., 2005).
- Erudiție
- Interes vocațional pentru citit, scris, limbi și manipularea ideilor exprimate prin cuvinte (Pozzebon și colab., 2010). Se apropie de Analiză fără a fi identic: unul dorește mecanismul, celălalt dorește exprimarea.
- Evaluarea emoțiilor celorlalți
- Capacitatea de a percepe și de a înțelege emoțiile persoanelor din jur (Mayer & Salovey, 1997; Wong & Law, 2002): a observa schimbările de tonalitate, tăcerile și diferența dintre ceea ce spune o persoană și expresia feței sale. Se distinge de a-ți face griji pentru aceste emoții, aspect măsurat de empatie.
- Evaluarea Propriilor Emoții
- Capacitatea de a-ți percepe, înțelege și exprima propriile emoții (Mayer & Salovey, 1997; Wong & Law, 2002): a observa o stare afectivă în momentul în care apare și a putea face diferența între diverse stări. Celelalte trei dimensiuni se construiesc pe aceasta, deoarece o emoție trebuie observată înainte de a putea fi folosită sau stăpânită.
- Evitare
- Criteriul C al modelului DSM-5 cu patru clustere pentru PTSD reflectă evitarea persistentă și deliberată a stimulilor legați de traumă, manifestată fie prin evitarea amintirilor interne tulburătoare (gânduri, sentimente sau amintiri), fie prin evitarea amintirilor externe (persoane, locuri, conversații, activități) care trezesc amintiri despre evenimentul traumatic (APA, 2013). Pentru diagnostic trebuie să fie prezent cel puțin un simptom de evitare.
- Evitarea atașamentului
- Cât de neconfortabile se simt intimitatea și dependența: reticența de a se destăinui, autonomia defensivă și disconfortul pe măsură ce intimitatea se adâncește (Brennan, Clark și Shaver, 1998; Fraley, Waller și Brennan, 2000). Dimensiunea măsoară costul de a fi văzut, nu cât de mult îi pasă unei persoane, și este doar moderat legată de anxietatea de atașament, motiv pentru care cele două sunt raportate separat.
- Extraversie
- O dimensiune a personalității din modelul Big Five care reflectă o abordare energică față de lumea socială și materială, cuprinzând sociabilitatea, asertivitatea, activismul, căutarea entuziasmului, căldura și tendința de a experimenta emoții pozitive precum entuziasmul, bucuria și energia (Costa & McCrae, 1992). Persoanele cu scoruri ridicate sunt atrase de interacțiunea socială și de stimulare, în timp ce persoanele cu scoruri scăzute (introvertite) preferă activitățile solitare și mediile mai liniștite.
- Extraversie
- Dimensiunea Extraversie din modelul HEXACO (Ashton & Lee, 2004) cuprinde stima de sine socială, îndrăzneala socială, sociabilitatea și vioiciunea, reflectând o autoevaluare pozitivă, încrederea în a conduce sau a te adresa grupurilor, plăcerea de a participa la întâlniri sociale și experimentarea entuziasmului și energiei. Deși este în linii mari similară cu Extraversia din modelul FFM, pune un accent ceva mai mare pe încrederea în sine și siguranța socială ca elemente esențiale.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: Cluster C
Cunoscut și ca: Avoidance dimension of adult attachment
F
- Fantezie
- Tendința de a te transpune imaginativ în sentimentele și acțiunile personajelor fictive din cărți, filme și piese de teatru (Davis, 1980). În model este considerată cognitivă, nu afectivă, și este mai puțin trivială decât pare: mecanismul care permite unui roman să îți acapareze o seară este același mecanism folosit pentru a simula vieți pe care nu le-ai trăit niciodată.
G
- Gregar-Extravertit (NO)
- Dominanță ridicată, afiliere ridicată: sociabil, deschis, în largul său alături de oameni (Wiggins, 1995).
I
- Iertare/Îndurare
- Puterea de caracter de a-i ierta pe cei care au greșit și de a oferi oamenilor o a doua șansă (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba despre ce se întâmplă după ce ai fost rănit: dacă socoteala se închide sau rămâne deschisă.
- Impuls BAS
- Urmărirea persistentă a obiectivelor dorite, motivația de a reuși, de a conduce și de a excela (Carver & White, 1994).
- Influența la locul de muncă
- Măsura în care un angajat are cuvânt de spus în deciziile privind propria muncă, inclusiv volumul de muncă și modul în care este realizată. O resursă clasică de amortizare în tradiția cerere-control: aceleași cerințe apasă diferit cu sau fără ea (Karasek și Theorell; Burr et al., 2019).
- Inhibiție Comportamentală (BIS)
- Sensibilitate la pedeapsă, noutate și indicii de amenințare, care produc anxietate și inhibiție comportamentală (Gray, 1970).
- Insecuritate privind condițiile de muncă
- Îngrijorarea legată de schimbări nedorite ale condițiilor de muncă: a fi transferat, a avea programul modificat sau salariul redus împotriva propriei voințe. Insecuritate legată de forma postului, distinctă de insecuritatea legată de păstrarea lui (Burr et al., 2019).
- Insecuritate profesională
- Îngrijorarea legată de posibilitatea de a rămâne fără loc de muncă și de cât de dificil ar fi să găsești un alt loc de muncă. Un factor de stres documentat care acționează cu mult înainte, indiferent dacă locul de muncă este de fapt pierdut sau nu (Burr et al., 2019).
- Integritate/Onestitate
- Puterea de caracter de a spune adevărul și de a te prezenta pe tine însuți într-un mod autentic (Peterson & Seligman, 2004). Conținutul ei real este cazul costisitor: a-ți respecta cuvântul și adevărul, atunci când acest lucru costă ceva.
- Internalitate
- Credința că rezultatele sunt determinate de propriile acțiuni și eforturi (Levenson, 1981).
- Intruziune
- Criteriul B al modelului PTSD cu patru clustere din DSM-5 include simptomele de retrăire, în care evenimentul traumatic este retrăit involuntar prin amintiri intruzive recurente, coșmaruri tulburătoare, reacții disociative de tip flashback, distres psihologic intens la expunerea la indicii legate de traumă și reacții fiziologice marcate la reamintirea evenimentului (APA, 2013). Cel puțin un simptom de intruziune trebuie să fie prezent pentru diagnosticul de PTSD.
- Investigativ
- Tipul Investigativ din modelul lui Holland: interes vocațional pentru a lucra cu idei, experimente, diagnosticare, dovezi, întrebări la care se răspunde efectiv (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Profilurile ridicate în I lucrează cel mai bine la un pas distanță de acțiune; construitul nu presupune neapărat un halat de laborator, analiza fiind prezentă deopotrivă în finanțe, medicină, programare și ateliere de reparații.
- Izolare
- Sentimentul de a fi izolat și separat în suferința proprie, ca și cum problemele personale ar fi unice, reprezentând polul negativ al umanității comune (Neff, 2003).
- Împuternicirea Managementului pentru Siguranță
- Percepția comună a grupului de lucru privind măsura în care managementul le oferă angajaților putere de decizie și îi implică în probleme de siguranță, consultând persoanele cele mai apropiate de risc, având încredere în judecata lor și susținându-i atunci când o exercită (Kines et al., 2011). Un nivel ridicat de împuternicire merge împreună cu reguli adaptate muncii concrete; un nivel scăzut merge împreună cu reguli create la distanță și renegociate discret la locul de muncă.
- Încredere orizontală
- Dacă angajații, în general, au încredere unii în alții. O dimensiune a capitalului social la locul de muncă: încrederea dintre colegi face ca informația să circule și cooperarea să fie facilă, iar absența ei taxează fiecare interacțiune (Burr et al., 2019).
- Încredere Verticală
- Încrederea dintre conducere și angajați, în ambele direcții: dacă managementul are încredere că angajații își fac bine treaba, dacă angajații pot avea încredere în informațiile venite de la conducere și dacă opiniile și sentimentele pot fi exprimate în sus pe ierarhie (Burr et al., 2019).
- Încrederea Angajaților în Eficacitatea Sistemelor de Siguranță
- Percepția comună a grupului de lucru că sistemele de siguranță, precum instruirea, reprezentanții de siguranță, rondurile de siguranță, planificarea timpurie a siguranței, funcționează efectiv (Kines et al., 2011). Încrederea ridicată înseamnă că sistemele sunt folosite și că oamenii participă la ele; încrederea scăzută înseamnă că acestea funcționează ca un teatru, complet încadrate cu personal și ignorate în tăcere.
- Încurajarea acceptării obiectivelor grupului
- Comportamentul liderului de a promova cooperarea către un scop comun: formularea obiectivelor ca fiind colective, readucerea eforturilor divergente către scopul comun și atribuirea rezultatelor echipei (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990). Este ceea ce face coordonarea mai simplă, pentru că obiectivul îi apartine deja tuturor.
- Întreprinzător
- Tipul Întreprinzător al lui Holland: interes vocațional pentru a convinge și a conduce, negociind, decizând, asumându-ți responsabilitatea pentru rezultate, inclusiv riscul (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Profilurile cu scoruri ridicate la Î conduc adesea deja lucrurile informal, oriunde ar fi plasate.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: Cluster B · Re-experiencing
Cunoscut și ca: I
Cunoscut și ca: E
J
- Justiția în managementul siguranței
- Percepția comună a grupului de lucru privind faptul dacă incidentele sunt investigate pentru a găsi cauze, nu vinovați, și dacă persoanele sunt tratate corect atunci când raportează (Kines et al., 2011). Această dimensiune guvernează fluxul ascendent al veștilor proaste: atunci când justiția este percepută ca fiind scăzută, incidentele nu se opresc, ele nu mai sunt raportate, iar organizația își pierde sistemul de avertizare timpurie.
- Justiție organizațională
- Măsura în care conflictele sunt rezolvate în mod corect și munca este distribuită echitabil, adică percepția corectitudinii procedurilor organizației, o dimensiune a capitalului social la locul de muncă (Burr și colab., 2019).
L
- Leadership
- Forța de caracter care înseamnă a încuraja un grup să ducă lucrurile la bun sfârșit, păstrând în același timp relații bune în interiorul lui (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba despre a face un grup să funcționeze, nu despre autoritate sau despre a fi în prim-plan.
- Leadership
- Interesul vocațional pentru a conduce, a convinge și a fi cel care decide, adică apetitul pentru a conduce, nu abilitatea de a o face (Pozzebon et al., 2010). Persoanele cu scoruri mari sunt atrase de roluri care își asumă rezultatele în mod public; un scor scăzut nu înseamnă pasivitate, deoarece mulți oameni doresc o influență reală asupra muncii fără a avea interesul de a-și asuma rezultatele în mod vizibil.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
M
- Machiavelism
- O orientare strategică și calculată față de ceilalți oameni: planificarea din timp, gestionarea informațiilor deținute de alții, alegerea alianțelor în funcție de beneficiile aduse și așteptarea momentului potrivit (Christie & Geis, 1970; măsurată alături de celelalte două trăsături de Jones & Paulhus, 2014). Dimensiunea descrie deopotrivă răbdarea și manipularea, motiv pentru care prezice succesul în negociere, dar și o erodare treptată a încrederii, care nu poate fi construită strategic. Este o trăsătură subclinică: fiecare persoană se situează undeva pe această dimensiune.
- Matinalitate
- Poziția ceasului intern al unei persoane pe continuumul dimineață-seară: cât de devreme vrea corpul să se trezească, când survine efectiv somnul și când mintea și mușchii ating cea mai bună formă (Horne & Östberg, 1976). Tipurile matinale și cele vesperale diferă în privința momentului temperaturii corporale, al melatoninei și al vigilenței, nu în privința disciplinei. Poziția de mijloc nu înseamnă indecizie, tipurile intermediare fiind cele mai frecvente și cele mai flexibile în privința programului, iar poziția se schimbă de-a lungul vieții, nefiind fixă.
- Mindfulness
- Păstrarea gândurilor și trăirilor dureroase într-o conștientizare echilibrată, fără a le suprima sau exagera, o condiție prealabilă pentru autocompasiune (Neff, 2003).
- Modest-Ingenuu (JK)
- Dominanță scăzută, afiliere ridicată, adică tolerant, acceptant, sincer (Wiggins, 1995).
- Modestie/Umilință
- Puterea de caracter de a lăsa realizările să vorbească de la sine (Peterson & Seligman, 2004). Nu este vorba despre stimă de sine scăzută: întrebarea este dacă realizările au nevoie de un public, iar un scor scăzut nu este aroganță, unii oameni pur și simplu se bucură să fie văzuți.
- Modificări ale Activării și Reactivității
- Criteriul E din modelul cu patru clustere al PTSD conform DSM-5 surprinde modificări marcante ale activării și reactivității asociate evenimentului traumatic, manifestate prin comportament iritabil sau agresiv, comportament imprudent sau autodistructiv, hipervigilență, reacție de tresărire exagerată, dificultăți de concentrare și tulburări de somn (APA, 2013). Trebuie să fie prezente două sau mai multe simptome, reflectând o stare de alertă fiziologică crescută.
- Modificări negative ale cogniției și dispoziției
- Criteriul D al modelului DSM-5 cu patru grupe de simptome pentru PTSD captează modificări negative persistente în gândire și în trăirea emoțională care au început sau s-au intensificat după traumă, incluzând incapacitatea de a evoca aspecte esențiale ale evenimentului, convingeri negative exagerate, atribuire distorsionată a vinovăției, stări emoționale negative persistente, interes diminuat, sentimente de detașare și incapacitatea de a trăi emoții pozitive (APA, 2013). Trebuie să fie prezente două sau mai multe simptome.
- Motivația intrinsecă de a cunoaște
- A te implica într-o activitate pentru plăcerea și satisfacția de a învăța, explora și înțelege lucruri noi (Vallerand et al., 1992, pe baza teoriei autodeterminării a lui Deci & Ryan). Cel mai autonom punct al continuumului: activitatea se justifică prin ea însăși, în timp ce se desfășoară, și nu are nevoie de un rezultat pentru a fi motivată.
- Motivație Intrinsecă pentru Experiența Stimulării
- Implicarea într-o activitate pentru senzațiile pe care le produce: absorbție, entuziasm, atracția exercitată de conținutul care te poartă mai departe (Vallerand et al., 1992). Cea mai dependentă de stare dintre cele trei motivații intrinseci și, de regulă, prima care se estompează sub epuizare.
- Motivație Intrinsecă pentru Realizare
- Implicarea într-o activitate pentru satisfacția de a se depăși pe sine și de a crea sau realiza ceva (Vallerand et al., 1992). Combustibilul este progresul care poate fi resimțit: distanța dintre ceea ce o persoană putea face înainte și ceea ce poate face acum, mai degrabă decât orice recompensă asociată acestuia.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: Cluster E · Hyperarousal
Cunoscut și ca: Cluster D · NACM
N
- Narcisism
- Grandiozitate, un sentiment de a fi special și o nevoie continuă de admirație (Raskin & Hall, 1979; măsurată alături de celelalte două trăsături de Jones & Paulhus, 2014). Încrederea atrage atenția, iar atenția hrănește încrederea, ceea ce explică parțial persistența trăsăturii; vulnerabilitatea constă în dependența de oglindă, deoarece critica sau momentul în care altcineva se află în lumina reflectoarelor este resimțit ca o rănire. Trăsătura subclinică măsurată aici nu este tulburarea de personalitate narcisistă, care este un diagnostic clinic stabilit de un profesionist prin interviu.
- Negare
- Refuzul de a crede că factorul de stres este real sau comportamentul ca și cum acesta nu s-ar fi întâmplat (Carver, 1997). O strategie orientată spre evitare, asociată cu un nivel mai ridicat de suferință în cercetările privind adaptarea (Carver, 1997).
- Neputință percepută
- Măsura în care situațiile de viață sunt evaluate ca fiind imprevizibile, necontrolabile și copleșitoare, componenta centrală de stresor a stresului perceput (Cohen et al., 1983).
- Nesigur-supus (HI)
- Dominanță scăzută: vorbă blândă, modestie, deferență (Wiggins, 1995).
- Nevoia de cogniție
- Tendința de a se implica în activități cognitive care necesită efort și de a le savura, adică de a căuta, a se angaja și a se bucura de sarcini de gândire complexe (Cacioppo & Petty, 1982).
- Nevrotism
- O dimensiune de personalitate din modelul Big Five care reflectă tendința de a experimenta emoții negative frecvente și intense, inclusiv anxietate, furie, tristețe, vinovăție și conștiință de sine excesivă, precum și o reactivitate emoțională crescută la stres (Costa & McCrae, 1992). Deseori conceptualizat pe un continuum cu Stabilitatea emoțională la polul opus, Nevrotismul ridicat este asociat cu interpretarea situațiilor obișnuite ca fiind amenințătoare și cu experimentarea unor reacții emoționale negative care persistă pe perioade neobișnuit de lungi.
- Non-judecare a experienței interioare
- Adoptarea unei atitudini neevaluative față de propriile gânduri și sentimente, fără a le eticheta drept bune sau rele (Baer și colab., 2006).
- Non-reactivitate la experiența interioară
- Permiterea gândurilor și sentimentelor să vină și să treacă, fără a te lăsa prins sau purtat de ele (Baer și colab., 2006).
Cunoscut și ca: Emotional Stability (reversed)
O
- Observare
- Sesizarea și acordarea atenției experiențelor interne și externe, precum senzații, cogniții, emoții, imagini, sunete și mirosuri (Baer și colab., 2006).
- Oferirea unui Model Adecvat
- Comportamentul de lider de a da un exemplu consecvent cu valorile și standardele pe care liderul le cere celorlalți (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990). Oamenii citesc mai repede ceea ce face un lider decât aud ceea ce spune un lider, astfel încât acest comportament decide dacă instrucțiunile sosesc cu sprijin sau împotriva unui contraexemplu.
- Onestitate-Umilință
- O dimensiune de personalitate unică modelului HEXACO (Ashton & Lee, 2004) care surprinde diferențele individuale în sinceritate, corectitudine, evitarea lăcomiei și modestie, reprezentând tendința de a fi autentic în relațiile interpersonale, de a nu dori să manipulezi sau să exploatezi pe alții pentru câștig personal și de a nu fi interesat de bogăție ostentativă sau privilegii speciale. Distinctă de Agreabilitatea din Big Five, se concentrează în mod specific pe caracterul moral și pe tendința spre sau împotriva exploatării și a sentimentului de îndreptățire.
- Optimism dispozițional
- O tendință generalizată de a aștepta rezultate pozitive, adică dimensiunea stabilă de personalitate asociată cu o adaptare, o sănătate și o stare de bine mai bune (Scheier, Carver & Bridges, 1994).
- Organizare
- Interes vocațional pentru bugete, programe, evidențe și mecanismele administrative care împiedică o operațiune să scape de sub control (Pozzebon și colab., 2010). Persoanele cu scoruri ridicate găsesc o satisfacție reală într-un sistem care funcționează, ceea ce este diferit de ordinea personală; cele cu scoruri scăzute nu sunt dezorganizate, pur și simplu nu obțin nimic din menținerea structurii în sine.
- Originalitate/Creativitate
- Punctul forte de caracter al a găsi modalități noi și productive de a face lucrurile (Peterson și Seligman, 2004). Este vorba despre dorința de a face lucrurile diferit, nu despre talent artistic; mulțumirea cu metoda care funcționează deja este o preferință, nu un deficit.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
P
- Perseverența efortului
- Tendința de a munci din greu și de a persista în ciuda eșecurilor, obstacolelor și înfrângerilor: componenta de rezistență a hotărârii (grit) (Duckworth & Quinn, 2009).
- Perspectivă/Înțelepciune
- Trăsătura de caracter reprezentată de capacitatea de a oferi sfaturi înțelepte și de a vedea lumea într-un mod care are sens pentru sine și pentru ceilalți (Peterson & Seligman, 2004). Este confirmată în mare parte din exterior, prin faptul dacă oamenii îți aduc întrebările lor dificile.
- Planificare
- A te gândi la modul de a face față factorului de stres și a elabora o strategie înainte de a acționa (Carver, 1997). O strategie centrată pe problemă și partenerul apropiat al copingului activ: una pregătește acțiunea, cealaltă o realizează.
- Posibilități de dezvoltare
- Dacă munca oferă posibilitatea de a învăța lucruri noi și de a-ți folosi abilitățile și expertiza. O dimensiune de resursă a mediului de muncă: munca care nici nu te solicită, nici nu se bazează pe tine este o cale documentată către dezangajare (Burr et al., 2019).
- Predictibilitate
- Dacă informația ajunge atunci când este necesară, adică anunțarea din timp a deciziilor și schimbărilor importante, precum și toate informațiile necesare pentru a face bine treaba. Incertitudinea cu privire la propriul viitor apropiat la locul de muncă este un factor de stres în sine (Burr et al., 2019).
- Preocupare Empatică
- Sentimente orientate spre celălalt, de simpatie, tandrețe și protecție față de persoanele aflate în dificultate (Davis, 1980). Dimensiunea afectivă îndreptată spre exterior, către cealaltă persoană, cea mai apropiată de ceea ce limbajul cotidian numește bunătate sufletească.
- Prezența Sensului
- Măsura în care o persoană percepe că viața sa are un scop clar, o semnificație și o coerență (Steger et al., 2006). Prezența sensului este asociată cu o stare de bine mai ridicată, o satisfacție mai mare cu viața și o adaptare psihologică mai bună.
- Prioritatea Siguranței și Non-Acceptarea Riscului de către Angajați
- Percepția comună a grupului de lucru cu privire la măsura în care siguranța primează asupra finalizării rapide a muncii, dacă pericolele sunt tratate ca inacceptabile sau ca un cost normal al muncii, iar asumarea riscului ca și competență (Kines et al., 2011). Scorurile ridicate descriu un grup care nu acceptă asumarea riscului; scorurile scăzute descriu un risc normalizat, care rareori se anunță singur.
- Prioritatea, Angajamentul și Competența Managementului în Materie de Siguranță
- Percepția comună a grupului de lucru cu privire la măsura în care managementul prioritizează cu adevărat siguranța atunci când aceasta intră în competiție cu presiunea producției, este angajat față de ea și o gestionează competent (Kines et al., 2011). Aceasta surprinde ciocnirea, nu politica: ceea ce recompensează managementul atunci când siguranța costă ceva. Scorurile scăzute contaminează celelalte dimensiuni, deoarece angajații se calibrează în funcție de ceea ce managementul prioritizează de fapt, nu de ceea ce afișează.
- Producție
- Interesul vocațional pentru a cultiva, a construi, a repara și a lucra cu unelte, terenuri și animale, cel mai fizic dintre cele opt interese ORVIS (Pozzebon et al., 2010). Descrie dorința ca ziua să se încheie cu ceva concret la care să te poți raporta.
- Prudență
- Puterea de caracter de a fi atent la propriile alegeri și de a lua în considerare consecințele înainte de a acționa (Peterson & Seligman, 2004). Un scor scăzut nu înseamnă neglijență: preferința pentru risc este o alegere, nu o incapacitate de a-i sesiza existența.
- Psihopatie
- Impulsivitate și căutare a senzațiilor tari, combinate cu empatie scăzută și puțină remușcare (tradiția lui Hare, în operaționalizarea subclinică a lui Jones & Paulhus, 2014). Dintre cele trei trăsături, aceasta este cea mai constant asociată cu cele mai grave consecințe, dar și cea care poate fi percepută drept calm în situații de criză. Scorul descrie măsura în care impulsul și detașarea influențează deciziile, pe o dimensiune pe care populația generală variază; nu reprezintă o evaluare criminalistică și nici o categorie clinică.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
R
- Realist
- Tipul Realist al lui Holland: interes vocațional pentru a lucra cu lucruri, construind, reparând, operând, testând, o muncă al cărei rezultat este tangibil (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Persoanele cu scoruri ridicate la R sunt adesea epuizate nu de efort, ci de abstractizare: o zi întreagă despre muncă în loc de în mijlocul ei.
- Realizare
- Pilonul măiestriei: a face progrese către obiective, a atinge scopuri și a te simți competent în gestionarea responsabilităților (Seligman, 2011).
- Rece emoțional (DE)
- Afiliere scăzută, distanță emoțională, lipsă de compasiune, lipsă de interes față de ceilalți (Wiggins, 1995).
- Recompensă Contingentă
- Comportamentul de lider tranzacțional de a lega recunoașterea și recompensa clar și prompt de performanță (Podsakoff, Todor & Skov, 1984; măsurat alături de comportamentele transformaționale de Podsakoff et al., 1990). Un schimb, nu o transformare, și nu opusul leadershipului transformațional: este unul dintre cele mai constant utile lucruri pe care le face un lider, iar liderii puternici manifestă adesea ambele.
- Recunoaștere
- Dacă munca ta este recunoscută și apreciată de conducere. Măsurată printr-un singur item în versiunea medie a COPSOQ III, aceasta arată dacă efortul susținut este vizibil sesizat de către superiori (Burr et al., 2019).
- Recunoștință
- Puterea de caracter de a fi conștient și recunoscător pentru lucrurile bune care se întâmplă (Peterson & Seligman, 2004). Este mai degrabă un obicei de a observa decât o stare de spirit, și este una dintre puterile care tinde să se dezvolte prin practică.
- Reflecție Cognitivă
- Dispoziția de a observa un răspuns intuitiv, de a nu avea încredere în el și de a-l verifica înainte de a-l accepta (Frederick, 2005). Se măsoară prin probleme concepute astfel încât răspunsul greșit să pară complet, motiv pentru care calculul aritmetic este în mod deliberat simplu: dificultatea constă în suprimarea primului răspuns, nu în obținerea lui. Construct corelat cu măsurile abilității cognitive fără a fi identic cu acestea, fiind mai degrabă un obicei de verificare, iar rezultatul obișnuit la oameni este că răspunsul plantat câștigă de obicei.
- Reformulare Pozitivă
- Reinterpretarea situației într-o lumină mai pozitivă, căutarea a ceva bun în ceea ce se întâmplă (Carver, 1997). O strategie de schimbare a sensului, asociată cu un nivel mai scăzut de suferință în cercetările privind adaptarea (Carver, 1997).
- Reglare Externă
- A acționa pentru consecințe care vin din exterior: salariu, calificări, cerințe, așteptările altora (Vallerand et al., 1992). Cea mai puțin autonomă dintre reglări și cea mai fragilă, ea încetează odată cu recompensa, ceea ce nu spune nimic împotriva ei, întrucât ea susține majoritatea obligațiilor din lume.
- Reglare Identificată
- A acționa pentru că activitatea servește unor scopuri pe care persoana le susține personal, chiar dacă activitatea în sine nu este plăcută (Vallerand et al., 1992). Extrinsecă prin definiție, deoarece motivul se află într-un rezultat, totuși teoria autodeterminării o consideră cea mai durabilă dintre reglările extrinseci, întrucât motivul aparține persoanei înseși.
- Reglare introiectată
- Acționarea sub o presiune care s-a mutat în interior: vinovăție, rușine, valoare de sine și nevoia de a dovedi ceva sieși (Vallerand și colab., 1992). Este autentic motivantă și autentic costisitoare, putând produce ani de efort însoțiți de un sentiment persistent că nimic nu a fost suficient.
- Reglarea Emoției
- Capacitatea de a-ți regla propriile emoții, revenindu-ți rapid după disconfort psihologic (Mayer & Salovey, 1997; Wong & Law, 2002). Nu este suprimare: persoanele echilibrate simt în continuare vârful emoției, dar își recapătă mai repede controlul. Dintre cele patru dimensiuni, cea care răspunde cel mai direct la exersare.
- Relații
- Pilonul conexiunii sociale, adică sentimentul de a fi susținut, iubit și satisfăcut de relațiile personale (Seligman, 2011).
- Religie/Spiritualitate
- Apelarea la credințe și practici religioase sau spirituale în căutarea confortului și îndrumării (Carver, 1997). Poate funcționa atât ca sprijin emoțional, cât și ca sursă de sens pentru situație.
- Reziliență și Capacitate de Redresare
- Capacitatea de a-ți reveni în urma stresului, adversității sau a unor evenimente de viață dificile, conceptualizată ca o capacitate de tip trăsătură care reflectă cât de rapid și eficient revii la nivelul de funcționare de bază după ce ai fost afectat (Smith et al., 2008).
- Riscul consumului de alcool
- Riscul asociat modelului actual de consum de alcool al unei persoane, evaluat simultan din trei perspective: cât de mult și cât de des bea, dacă consumul a început să se auto-întrețină (incapacitatea de a se opri odată început, nevoia unui pahar dimineața, pierderi de memorie), și dacă a costat deja ceva (vinovăție, obligații neîndeplinite, vătămare, alte persoane care au observat). Este gradat, nu binar, și se referă în mod deliberat la un model de-a lungul unei perioade, nu la o persoană: aceeași citire poate descrie o perioadă de luni care se încheie. Deoarece întrebările sunt transparente, măsurătoarea poate fi ușor subestimată în mod deliberat, ceea ce limitează ce poate demonstra o valoare scăzută și face ca o valoare ridicată să fie greu de explicat.
- Ritmul de lucru
- Viteza pe care munca o impune de la un moment la altul, adică a lucra foarte repede și într-un ritm alert pe tot parcursul zilei. Distinct de volumul de muncă (cerințele cantitative), acesta surprinde viteza susținută de lucru ca expunere de sine stătătoare (Burr et al., 2019).
Cunoscut și ca: R
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
S
- Sadism
- Sadismul cotidian: a găsi suferința celorlalți atractivă, nu doar tolerabilă (Buckels, Jones & Paulhus, 2013; adăugat trăsăturilor întunecate ca al patrulea membru de Paulhus, 2014). Distincția față de psihopatie ține de recompensă, nu de severitate, în cuvintele articolului sursă: acolo unde psihopatia este indiferentă la suferință, sadismul o găsește atractivă. În populația subclinică în care este studiat, cea mai mare parte din ceea ce surprinde constructul este vicariant, un apetit pentru a privi conflictul în sport, în ficțiune și în jocuri, împreună cu o preferință pentru remarcile tăioase. Este o dimensiune continuă a personalității obișnuite, nu un diagnostic și nu o categorie criminalistică, iar cercetările pe eșantioane subclinice au găsit puține semne de disfuncție psihologică asociată acesteia.
- Sarcini Ilegitime
- Proporția sarcinilor de lucru care par inutile persoanei care le îndeplinește. Interpretarea operațională a sarcinilor ilegitime: muncă percepută ca o ofensă la adresa propriei identități profesionale (tradiția stresului ca ofensă la adresa sinelui; Burr et al., 2019).
- Satisfacția cu Viața
- O judecată cognitivă globală asupra vieții proprii ca întreg, reflectând măsura în care o persoană percepe că circumstanțele vieții sale corespund standardelor și idealurilor personale (Diener et al., 1985). Diferă de afectul de moment sau de satisfacția specifică unui domeniu.
- Satisfacția Generală în Muncă
- Judecata evaluativă globală asupra locului de muncă ca întreg, o stare emoțională plăcută rezultată din evaluarea propriei munci (Locke, 1976), măsurată direct și nu prin însumarea satisfacțiilor legate de fațete precum salariul, supravegherea sau colegii. Așa cum este operaționalizată prin MOAQ-JSS (Cammann et al., 1983), aceasta surprinde verdictul general la care ajung toate componentele locului de muncă; se modifică mai lent decât dispoziția și este distinctă de stările afective momentane de la locul de muncă.
- Satisfacția în muncă
- Satisfacția generală față de locul de muncă, perspectivele profesionale, salariul și munca privită ca un întreg, luând toate aspectele în considerare. Evaluarea sumară pe care se bazează celelalte dimensiuni ale mediului de lucru (Burr et al., 2019).
- Sârguință/Perseverență
- Puterea de caracter de a duce la bun sfârșit ceea ce ai început și de a persista într-un curs de acțiune în ciuda obstacolelor (Peterson & Seligman, 2004). Este puterea cel mai des apreciată de ceilalți și cel mai rar apreciată de posesorul ei.
- Semnificație
- Pilonul sensului, perceperea propriei vieți ca fiind plină de sens, valoroasă și orientată către ceva mai mare decât sine (Seligman, 2011).
- Sensibilitate la recompensă BAS
- Răspunsuri emoționale pozitive la semnalele de recompensă: entuziasm, energie și anticipare pozitivă (Carver & White, 1994).
- Sensul muncii
- Măsura în care munca este trăită ca fiind semnificativă și importantă. Una dintre cele mai puternice resurse de susținere pe care le poate oferi un loc de muncă; absența ei face ca și o muncă ușoară să pară grea (Burr et al., 2019).
- Sentimentul de comunitate la locul de muncă
- Atmosfera dintre colegi și sentimentul de a face parte dintr-o comunitate la locul de muncă, dimensiunea țesăturii sociale a mediului de lucru (Burr et al., 2019).
- Severitatea anxietății generalizate
- Așa cum este operaționalizată în GAD-7 (Spitzer, Kroenke, Williams & Löwe, 2006), severitatea anxietății este evaluată prin frecvența a șapte simptome centrale ale tulburării de anxietate generalizată specificate în DSM-IV: nervozitate, îngrijorare necontrolabilă, îngrijorare excesivă, neliniște, dificultate de relaxare, iritabilitate și frică.
- Severitatea depresiei
- Așa cum este operaționalizată în PHQ-9 și PHQ-2 (Kroenke, Spitzer și Williams, 2001), severitatea depresiei este evaluată prin frecvența celor nouă simptome cardinale ale tulburării depresive majore specificate în DSM-IV: anhedonie, dispoziție depresivă, tulburări de somn, oboseală, modificarea apetitului, vinovăție/sentiment de inutilitate, dificultăți de concentrare, modificări psihomotorii și ideație suicidară. Scorurile indică nivelul de simptome, nu un diagnostic categorial.
- Severitatea simptomelor somatice
- Așa cum este operaționalizată în PHQ-15 (Kroenke, Spitzer & Williams, 2002), severitatea simptomelor somatice este evaluată prin frecvența și gradul de deranj cauzat de 15 simptome fizice comune (dureri de cap, dureri, simptome gastrointestinale, cardiovasculare etc.) care reprezintă mai mult de jumătate din toate consultațiile ambulatorii și sunt adesea asociate cu afectarea funcțională.
- Sigur de sine, dominant (PA)
- Stil interpersonal cu dominanță ridicată: ferm, autoritar, încrezător (Wiggins, 1995).
- Siguranța Psihologică a Echipei
- Credința comună că o echipă este un mediu sigur pentru asumarea riscurilor interpersonale, precum recunoașterea unei greșeli, cererea de ajutor, exprimarea dezacordului sau propunerea unor idei neterminate (Edmondson, 1999). Este o proprietate a climatului echipei, nu o trăsătură individuală, și este teoretizată ca fiind distinctă de coeziunea echipei și de încrederea în persoane specifice. Acolo unde siguranța este ridicată, informația circulă rapid, iar problemele ies la iveală cât timp sunt încă mici; acolo unde este scăzută, comportamentele riscante sunt reduse la minimum, iar erorile rămân neraportate, nu neapărat inexistente.
- Simptome Depresive
- Simptomatologia depresivă actuală ca frecvență a simptomelor din ultima săptămână (Radloff, 1977): dispoziție depresivă, sentimente de vinovăție și inutilitate, neputință și disperare, încetinire psihomotorie, pierderea apetitului și tulburări de somn, incluzând în mod deliberat afectul pozitiv, a cărui absență este parte a depresiei pe care listele pure de simptome nu o surprind. O stare care se așteaptă să varieze în funcție de evenimentele de viață, interpretată în raport cu praguri de screening publicate, niciodată un diagnostic.
- Speranță/Optimism
- Forța de caracter care constă în a te aștepta la ce este mai bun în viitor și a lucra pentru a-l realiza (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba de așteptare, nu de veselie: o prognoză implicită care înclină spre favorabil, spre deosebire de a repeta în minte rezultatul negativ.
- Spiritualitate
- Puterea de caracter de a avea convingeri coerente despre un scop superior și sensul vieții (Peterson & Seligman, 2004). Este definită în mod deliberat larg, cuprinzând atât credința religioasă, cât și un sens laic al scopului; un scor scăzut descrie o viziune asupra lumii, nu o deficiență.
- Sprijin emoțional
- Căutarea confortului, înțelegerii și sprijinului moral din partea altor persoane (Carver, 1997). O utilizare centrată pe emoții a rețelei sociale proprii, diferită de sprijinul instrumental, care caută ajutor pentru rezolvarea problemei în sine.
- Sprijin Individualizat
- Comportamentul de lider de a arăta respect și atenție față de nevoile și sentimentele personale ale fiecărui subordonat (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990): consultarea oamenilor înainte ca deciziile să cadă asupra lor, adaptarea la individ și urmărirea a ceea ce se întâmplă dincolo de lista de sarcini. Este comportamentul pe care liderii îl supraestimează cel mai constant la ei înșiși.
- Sprijin instrumental
- Căutarea de sfaturi, informații sau ajutor practic din partea altor persoane cu privire la ce este de făcut (Carver, 1997). Este echivalentul centrat pe problemă al sprijinului emoțional: rețeaua este folosită pentru a acționa asupra situației, nu pentru a te simți mai bine în legătură cu ea.
- Starea de sănătate autoevaluată
- Evaluarea generală a angajatului asupra propriei sănătăți, de la excelentă la precară. O măsură cu un singur item, cu un istoric epidemiologic îndelungat ca predictor al rezultatelor privind sănătatea; în COPSOQ III, oferă context individual pentru dimensiunile de mediu (Burr et al., 2019).
- Stima de sine
- O atitudine evaluativă globală față de sine, definită de Rosenberg (1965) ca orientarea generală pozitivă sau negativă a individului față de sine ca întreg, cuprinzând sentimente de valoare personală, respect de sine și acceptare de sine. Stima de sine ridicată reflectă convingerea că ești "suficient de bun", fără a te considera neapărat superior, în timp ce stima de sine scăzută este asociată cu autorespingerea și o lipsă generalizată de respect de sine.
- Stimulare Intelectuală
- Comportamentul liderului de a-i provoca pe subordonați să regândească problemele vechi și presupunerile stabilite, inclusiv pe ale liderului însuși (Podsakoff, MacKenzie, Moorman & Fetter, 1990). Acolo unde este ridicată, precedentul nu este un argument, iar dezacordul cu liderul este de suportat; acolo unde este scăzută, o echipă bine aliniată rezolvă problemele acestui an cu strategiile anului trecut.
- Stres
- În cadrul simptomelor transversale DSM-5, suferința legată de stres este evaluată ca o dimensiune simptomatică transdiagnostică ce surprinde povara psihologică percepută, tensiunea și dificultatea de a face față, fiind examinată alături de alte domenii pentru a oferi o imagine completă a simptomatologiei psihiatrice dincolo de diagnosticul principal (APA, 2013). Această abordare dimensională recunoaște că răspunsurile la stres clinic semnificative apar frecvent împreună cu diverse tulburări mintale și le modulează evoluția.
- Stres
- În modelul tripartit al lui Lovibond și Lovibond (1995), operaționalizat în DASS, stresul este conceptualizat ca o stare de activare cronică nespecifică, caracterizată prin tensiune nervoasă persistentă, dificultate de relaxare, iritabilitate, agitație, nerăbdare și tendința de a te enerva sau de a reacționa exagerat cu ușurință. Corespunzând componentei de afect negativ sau distres general comune atât depresiei, cât și anxietății, acest construct captează o stare susținută de suprasolicitare psihologică și incapacitatea de a te destinde.
- Suferință Mentală Comună
- Suferință non-psihotică interpretată ca un singur domeniu și nu clasificată în diagnostice separate: dispoziție scăzută, îngrijorare și tensiune, precum și acuzele fizice care de obicei le însoțesc (dureri de cap, somn slab, apetit scăzut, disconfort gastric, tremurul mâinilor, oboseală persistentă). Constructul există deoarece, în îngrijirea generală a sănătății, cele două componente apar frecvent împreună, iar separarea lor costă mai multă informație decât aduce. Este o stare legată de o perioadă recentă, nu o trăsătură, și nu are un prag universal: câte acuze constituie un caz probabil depinde de limbă, de populație și de scopul screeningului.
- Suferință Personală
- Anxietate și neliniște centrate pe sine atunci când se asistă la suferința altei persoane (Davis, 1980). Se interpretează diferit față de celelalte trei dimensiuni: un scor ridicat nu înseamnă mai multă empatie, ci faptul că vederea durerii declanșează propria alarmă a observatorului, iar energia este direcționată spre gestionarea acestei reacții înainte de a putea fi direcționată spre persoana aflată în dificultate. În modelul de referință, această dimensiune tinde să coreleze negativ cu celelalte, motiv pentru care nu există un scor compozit al empatiei.
- Suprapunere cu Emoția
- A fi copleșit și contopit cu propriile trăiri negative, pierzând perspectiva asupra contextului mai larg: polul negativ al mindfulness-ului (Neff, 2003).
- Șansă
- Credința că norocul, destinul și șansa determină rezultatele (Levenson, 1981).
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: GAD Anxiety
Cunoscut și ca: PHQ Depression
Cunoscut și ca: PHQ Somatization
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Cunoscut și ca: Global Self-Esteem · Self-Worth
Cunoscut și ca: Nervous Tension · Irritability
Din Modelul tripartit al depresiei, anxietății și stresului →
Din Tulburări Mentale Comune în Asistența Medicală Primară →
U
- Umanitate comună
- Recunoașterea faptului că suferința și inadecvarea personală fac parte din experiența umană comună, în loc de a izola evenimentele ca fiind ceva ce ți se întâmplă doar ție (Neff, 2003).
- Umor
- A face glume despre situație sau a o trata cu ușurință pentru a-i reduce greutatea (Carver, 1997). O strategie centrată pe emoție care schimbă atitudinea față de factorul de stres, nu factorul de stres în sine.
- Umor/Jovialitate
- Puterea de caracter de a-ți plăcea să râzi și să aduci zâmbete pe fețele altora, producând lejeritate, nu doar apreciind-o (Peterson & Seligman, 2004). Cea mai clară expresie a ei este producerea ei atunci când lucrurile sunt sumbre.
- Utilizarea Emoției
- Capacitatea de a direcționa emoția către activitate constructivă și performanță personală (Mayer & Salovey, 1997; Wong & Law, 2002): transformarea entuziasmului într-o sarcină începută, a frustrării într-o nouă încercare, a presiunii în concentrare. Cea mai puțin discutată dintre cele patru dimensiuni și cea mai vizibilă în ceea ce se realizează efectiv.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
V
- Ventilare Emoțională
- Exprimarea sentimentelor negative și eliberarea emoțiilor pentru a reduce disconfortul (Carver, 1997). O strategie centrată pe emoție: poate elibera presiunea fără a rezolva în sine cerința care a produs-o.
- Vigoare
- Fațeta energetică a implicării în muncă: niveluri ridicate de energie și rezistență mentală în timpul muncii, dorința de a investi efort și perseverența în fața dificultăților (Schaufeli & Bakker, 2003). Este de obicei prima fațetă care scade sub suprasolicitare cronică, adesea înainte ca ceva să pară în neregulă, ceea ce face ca o vigoare scăzută alături de o dedicare intactă să fie un semnal timpuriu, nu un defect de caracter.
- Vitalitate/Energie
- Trăsătura de caracter care constă în a aborda viața cu entuziasm și energie, simțindu-te viu și activat (Peterson & Seligman, 2004). Este trăsătura cel mai strâns legată de starea fizică, astfel încât un scor scăzut merită interpretat în legătură cu somnul, sănătatea și lunile recente, nu ca o trăsătură fixă.
Din Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter →
Măsoară unul dintre ele
Cele mai multe dintre aceste construcții sunt măsurate printr-un instrument publicat pe care îl poți susține aici. Gratuit, fără înregistrare, cu sursa și limitele sale precizate.