Cadrul de Screening Clinic PRIME-MD / PHQ
Spitzer, R. L., Kroenke, K. & Williams, J. B. W. · 1999
Cunoscută şi ca: PRIME-MD · PHQ Framework
Familia PHQ descinde din Primary Care Evaluation of Mental Disorders și aplică un singur principiu de proiectare: fiecare item al chestionarului este corelat direct cu un criteriu de diagnostic, astfel încât un nespecialist îl poate administra, iar un rezultat pozitiv la screening indică un anumit demers de urmat, nu o îngrijorare generalizată. PHQ-9 acoperă cele nouă criterii DSM pentru episodul depresiv major din ultimele două săptămâni; PHQ-2 este prima sa etapă, cu două itemi; PHQ-15 acoperă gradul de încărcare cu simptome somatice. Acestea sunt instrumente de screening cu sensibilitate și specificitate publicate, ele identifică cine necesită evaluare și nu pun diagnostice.
Cadru clinic de screening derivat din Primary Care Evaluation of Mental Disorders (PRIME-MD). Transpune criteriile de diagnostic DSM-IV în chestionare scurte de autoevaluare pentru depresie (PHQ-9/PHQ-2), anxietate (GAD-7), somatizare (PHQ-15) și alte afecțiuni. Nu este un sistem de diagnostic, ci este conceput pentru a identifica cazuri probabile care necesită evaluare clinică ulterioară.
- Sursă:
- Spitzer, R. L., Kroenke, K., & Williams, J. B. W. (1999). Validation and utility of a self-report version of PRIME-MD: the PHQ primary care study. JAMA, 282(18), 1737-1744.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 30 de indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
PRIME-MD, publicat de Spitzer și colegii săi în 1994, a fost un instrument administrat de clinician, conceput pentru a aduce evaluarea psihiatrică structurată în medicina de familie, dar administrarea sa dura prea mult pentru uzul curent. Chestionarul Patient Health Questionnaire, autoadministrat, apărut în 1999, a fost răspunsul la această problemă, iar validarea PHQ-9 din 2001, realizată de Kroenke, Spitzer și Williams, l-a transformat în cel mai utilizat test de screening pentru depresie din lume. Adoptarea sa a fost accelerată de faptul că nu presupune costuri de licențiere, iar în prezent stă la baza modelelor de îngrijire bazată pe măsurare și de îngrijire colaborativă în multe sisteme de sănătate.
Constructe
Severitatea depresiei
Așa cum este operaționalizată în PHQ-9 și PHQ-2 (Kroenke, Spitzer și Williams, 2001), severitatea depresiei este evaluată prin frecvența celor nouă simptome cardinale ale tulburării depresive majore specificate în DSM-IV: anhedonie, dispoziție depresivă, tulburări de somn, oboseală, modificarea apetitului, vinovăție/sentiment de inutilitate, dificultăți de concentrare, modificări psihomotorii și ideație suicidară. Scorurile indică nivelul de simptome, nu un diagnostic categorial.
Severitatea anxietății generalizate
Așa cum este operaționalizată în GAD-7 (Spitzer, Kroenke, Williams & Löwe, 2006), severitatea anxietății este evaluată prin frecvența a șapte simptome centrale ale tulburării de anxietate generalizată specificate în DSM-IV: nervozitate, îngrijorare necontrolabilă, îngrijorare excesivă, neliniște, dificultate de relaxare, iritabilitate și frică.
Severitatea simptomelor somatice
Așa cum este operaționalizată în PHQ-15 (Kroenke, Spitzer & Williams, 2002), severitatea simptomelor somatice este evaluată prin frecvența și gradul de deranj cauzat de 15 simptome fizice comune (dureri de cap, dureri, simptome gastrointestinale, cardiovasculare etc.) care reprezintă mai mult de jumătate din toate consultațiile ambulatorii și sunt adesea asociate cu afectarea funcțională.
Instrumente
- Chestionarul de Sănătate a Pacientului, 2 itemi(PHQ-2)Kroenke, K., Spitzer, R. L., & Williams, J. B. W.2003
- Scala Tulburării de Anxietate Generalizată cu 7 itemi(GAD-7)Spitzer, R. L., Kroenke, K., Williams, J. B. W., & Löwe, B.2006
- Chestionarul de Sănătate al Pacientului, 9 itemi(PHQ-9)Kroenke, K., Spitzer, R. L., & Williams, J. B. W.2001
- Chestionarul de Sănătate al Pacientului, 15 itemi (Severitatea Simptomelor Somatice)(PHQ-15)Kroenke, K., Spitzer, R. L., & Williams, J. B. W.2002
Teste construite pe această teorie
GAD-7: Scala tulburării de anxietate generalizată
Instrument de screening cu 7 itemi pentru severitatea tulburării de anxietate generalizată.
Află mai multe →PHQ-9: Chestionarul de Sănătate a Pacientului (Depresie)
Screening de severitate a depresiei cu 9 itemi, bazat pe criteriile DSM.
Află mai multe →PHQ-2: Screening ultra-scurt pentru depresie
Screening ultra-scurt pentru depresie, cu 2 itemi, pentru dispoziție depresivă și anhedonie.
Află mai multe →PHQ-15: Scala severității simptomelor somatice
Screening cu 15 itemi al severității simptomelor somatice pentru acuze fizice legate de suferință.
Află mai multe →Aplicații practice
PHQ-9 este utilizat pentru screeningul depresiei în medicina de familie, pentru stabilirea severității și pentru urmărirea răspunsului la tratament în timp, ceea ce reprezintă funcția sa cea mai valoroasă și cel mai puțin apreciată. PHQ-2 servește drept filtru de primă etapă în context cu volum mare de pacienți. Intervalele de scor corespund unor categorii de severitate care orientează deciziile de îngrijire etapizată. În afara contextelor clinice, utilizarea adecvată este strict auto-referențială: un scor indică dacă este justificată o discuție cu un clinician și nu are, în sine, nicio valoare diagnostică.
Cum se măsoară
Itemi autoevaluați privind frecvența simptomelor într-o fereastră de două săptămâni, însumați într-un total cu intervale de severitate publicate; sensibilitatea și specificitatea depind de pragul de decizie și de populație.
Critici și limitări
Pragul convențional de 10 a fost derivat în populații cu prevalență relativ ridicată a depresiei; aplicat pentru screening universal în contexte cu prevalență scăzută, produce o majoritate de rezultate fals pozitive, ceea ce reprezintă esența argumentului împotriva screeningului netargetat. Meta-analiza pe date individuale de participanți realizată de Levis și colegii săi a arătat că estimările bazate pe pragul de decizie din literatură fuseseră sistematic umflate din cauza raportării selective. Itemii somatici se suprapun cu boala fizică, ceea ce umflă scorurile în populațiile cu afecțiuni medicale. De asemenea, PHQ-9 comprimă nouă simptome eterogene într-un singur număr, astfel încât totaluri identice pot descrie tablouri clinice foarte diferite.
Publicații cheie
- Spitzer, R. L., Kroenke, K. & Williams, J. B. W.. (1999). Validation and utility of a self-report version of PRIME-MD: The PHQ Primary Care Study. 10.1001/jama.282.18.1737
- Kroenke, K., Spitzer, R. L. & Williams, J. B. W.. (2001). The PHQ-9: Validity of a brief depression severity measure. 10.1046/j.1525-1497.2001.016009606.x
- Levis, B., Benedetti, A. & Thombs, B. D.. (2019). Accuracy of the PHQ-9 for screening to detect major depression: Individual participant data meta-analysis. 10.1136/bmj.l1476