Teoria Rezilienței
Smith, B. W., Dalen, J., Wiggins, K., Tooley, E., Christopher, P. & Bernard, J. · 2008
Cunoscută şi ca: Bounce-Back Resilience
Aici reziliența este definită restrâns și deliberat ca abilitatea de a reveni sau de a-și reveni în urma stresului, adică viteza și amploarea revenirii la nivelul de bază după o adversitate, nu deținerea unor resurse care ar putea face recuperarea probabilă. Acesta este sensul original din dicționar al cuvântului și motivul pentru care există Brief Resilience Scale: majoritatea instrumentelor care poartă eticheta de reziliență măsoară de fapt factori protectivi precum optimismul, sprijinul social și autoeficacitatea, apoi deduc recuperarea din prezența lor. Măsurarea directă a recuperării face posibilă testarea faptului dacă aceste resurse o prezic efectiv.
Teoria rezilienței ca abilitate de a reveni sau de a-și reveni în urma stresului, conceptualizată ca o calitate asemănătoare unei trăsături care reflectă capacitatea de adaptare, nu absența adversității.
- Sursă:
- Smith, B. W., Dalen, J., Wiggins, K., Steger, M., & Tooley, E. (2008). The Brief Resilience Scale: Assessing the ability to bounce back. International Journal of Behavioral Medicine, 15(3), 194-200.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi moderate
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 11 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Cercetarea asupra rezilienței a început în psihologia dezvoltării prin studiile longitudinale ale lui Garmezy, Rutter și Werner despre copiii care au avut rezultate bune în ciuda unor adversități grave. Accentul lor era pus pe rezultat, dar instrumentele pentru adulți apărute ulterior, în anii '90 și 2000, precum Connor-Davidson Resilience Scale sau Resilience Scale for Adults, măsurau în mare parte resurse. Smith și colegii au publicat Brief Resilience Scale în 2008 tocmai pentru a restabili sensul original, arătând că o măsură de șase itemi axată pe recuperare prezicea rezultate de sănătate dincolo de instrumentele bazate pe resurse.
Constructe
Reziliență și Capacitate de Redresare
The ability to recover from stress, adversity, or difficult life events — conceptualized as a trait-like capacity reflecting how quickly and effectively one returns to baseline functioning after being disrupted (Smith et al., 2008).
Instrumente
- Scala de Reziliență NOESISNOESIS2026
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
Reziliența axată pe recuperare prezice rezultate psihologice și fizice de sănătate după intervenții chirurgicale, doliu, boală cronică și stres ocupațional și este folosită ca variabilă de screening și de rezultat în psihologia sănătății. În mediul organizațional este folosită în cercetarea traiectoriilor de epuizare profesională. Cea mai justificabilă utilizare individuală este ca feedback despre un tipar, nu despre o capacitate: un scor scăzut indică faptul că recuperarea este în prezent lentă, ceea ce este o informație despre o stare care se schimbă, nu un verdict despre o calitate personală fixă.
Cum se măsoară
Măsurat cu o scală scurtă de autoevaluare de tip Likert (BRS: șase itemi, trei formulați invers) care produce un scor mediu unic, interpretat în raport cu normele publicate.
Critici și limitări
Dacă reziliența este o trăsătură, un rezultat sau un proces dinamic rămâne cu adevărat nerezolvat, iar instrumentele construite pe fiecare dintre aceste presupuneri nu sunt interschimbabile, deși poartă același nume, ceea ce este o problemă serioasă pentru dovezile cumulative și meta-analize. Factorul de metodă al Brief Resilience Scale este un artefact cunoscut: scala amestecă itemi formulați pozitiv și negativ, iar o mare parte din structura sa cu doi factori din analizele publicate reflectă formularea, nu conținutul. Autoevaluarea retrospectivă a propriei viteze de recuperare este de asemenea puternic influențată de starea de dispoziție actuală. Cercetarea asupra rezilienței a fost, în plus, criticată pentru că pune povara adaptării pe indivizii care se confruntă cu adversități produse structural.
Publicații cheie
- Smith, B. W., Dalen, J., Wiggins, K., Tooley, E., Christopher, P. & Bernard, J.. (2008). The Brief Resilience Scale: Assessing the ability to bounce back. 10.1080/10705500802222972
- Masten, A. S. & Obradovic, J.. (2006). Resilience in development: A synthesis of research across five decades.
- Tugade, M. M., Fredrickson, B. L. & Barrett, L. F.. (2004). Psychological resilience and positive emotional granularity. 10.1111/j.1467-6494.2004.00294.x