Optimismul dispozițional
Scheier, M. F. & Carver, C. S. · 1985
Cunoscută şi ca: LOT-R Optimism · Positive Expectations
Optimismul dispozițional este așteptarea generalizată că vor apărea rezultate bune, mai degrabă decât rele, în diverse domenii ale vieții. Se încadrează într-un model de autoreglare: pentru că oamenii persistă în urmărirea scopurilor pe care se așteaptă să le atingă și abandonează scopurile pe care se așteaptă să nu le atingă, o așteptare pozitivă generalizată se traduce în efort susținut, coping orientat mai mult spre abordare și mai puțină evitare. Optimismul este tratat ca o dimensiune de trăsătură stabilă, ancorată la celălalt pol de pesimism, și este distinct de autoeficacitate (care privește propria capacitate) și de stilul explicativ optimist (care privește atribuirile cauzale pentru evenimente trecute).
Tendința generalizată de a te aștepta la rezultate pozitive în viitor. Optimismul este o dispoziție de personalitate stabilă asociată cu o sănătate fizică mai bună, un coping mai eficient și o stare de bine subiectivă mai ridicată.
- Sursă:
- Scheier, M. F., Carver, C. S., & Bridges, M. W. (1994). Distinguishing optimism from neuroticism (and trait anxiety, self-mastery, and self-esteem): A reevaluation of the Life Orientation Test. Journal of Personality and Social Psychology, 67(6), 1063-1078.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 15 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Scheier și Carver au introdus construcția și Life Orientation Test în 1985, ca aplicație a teoriei lor mai largi bazate pe control asupra autoreglării comportamentale. Munca timpurie a fost criticată pentru suprapunerea itemilor cu neuroticismul și pentru confundarea optimismului cu conținutul de coping, ceea ce a condus la revizuirea din 1994, LOT-R, care a eliminat itemii ambigui și a redus scala la șase itemi cotați, plus itemi de umplutură. A urmat o dezbatere prelungită privind dacă optimismul și pesimismul formează o singură dimensiune bipolară sau doi factori separabili; poziția actuală este că sunt puternic corelate negativ, dar pot diverge, în special în eșantioane vârstnice și non-occidentale.
Constructe
Optimism dispozițional
A generalized tendency to expect positive outcomes — the stable personality dimension associated with better coping, health, and well-being (Scheier, Carver & Bridges, 1994).
Instrumente
- Scala IPIP de Optimism(IPIP-OPT)Goldberg, L. R. (IPIP), measuring constructs of Scheier, M. F., Carver, C. S., & Bridges, M. W.1999
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
Optimismul dispozițional este unul dintre predictorii psihologici mai bine replicați în medicina comportamentală, fiind asociat cu o recuperare mai rapidă după intervenții chirurgicale cardiace, o mai bună aderență la tratament, o incidență mai scăzută a unor rezultate ale bolii și o mortalitate din toate cauzele mai scăzută în cohortele prospective. Este utilizat în psihologia sănătății pentru a identifica pacienții susceptibili de a abandona regimuri solicitante, și în cercetarea coping-ului ca moderator al răspunsului la stres. Deoarece optimismul este moderat modificabil, el apare și ca rezultat în intervenții de tip "cel mai bun sine posibil" și altele similare.
Cum se măsoară
Măsurat cu o scală scurtă de autoevaluare a expectanțelor (LOT-R: șase itemi cotați, patru de umplutură) care produce un scor unic continuu, cu scorare inversă pentru itemii de pesimism.
Critici și limitări
Suprapunerea cu neuroticismul este substanțială, iar criticii susțin că o mare parte din puterea predictivă a optimismului asupra rezultatelor de sănătate rezistă doar slab după ajustarea pentru afectivitatea negativă, statutul socioeconomic și starea de sănătate inițială. Întrebarea dacă este vorba de un singur factor sau de doi rămâne nerezolvată, iar itemii de pesimism poartă frecvent ponderea predictivă, ceea ce ar face ca acest construct să fie descris mai bine ca pesimism scăzut. Așteptările din autoevaluare sunt de asemenea vulnerabile la dispoziția momentană, astfel încât scorurile obținute la o singură ocazie sunt mai zgomotoase decât sugerează încadrarea ca trăsătură.
Publicații cheie
- Scheier, M. F. & Carver, C. S.. (1985). Optimism, coping, and health: Assessment and implications of generalized outcome expectancies. 10.1037/0278-6133.4.3.219
- Scheier, M. F., Carver, C. S. & Bridges, M. W.. (1994). Distinguishing optimism from neuroticism (and trait anxiety, self-mastery, and self-esteem): A reevaluation of the Life Orientation Test. 10.1037/0022-3514.67.6.1063
- Carver, C. S., Scheier, M. F. & Segerstrom, S. C.. (2010). Optimism. 10.1016/j.cpr.2010.01.006