Teoria stresului perceput
Cohen, S., Kamarck, T. & Mermelstein, R. · 1983
Cunoscută şi ca: PSS Model · Cohen Stress
Teoria stresului perceput susține că stresul nu este o proprietate a evenimentelor, ci a relației dintre cerințe și capacitatea evaluată de a face față. Ceea ce contează pentru rezultatele privind sănătatea este gradul în care o persoană își percepe viața ca fiind imprevizibilă, incontrolabilă și copleșitoare, nu câte evenimente stresante înregistrează o listă obiectivă de verificare. Acesta este motivul pentru care două persoane care se confruntă cu aceleași circumstanțe pot diferi enorm în răspunsul la stres și pentru care măsurile de stres perceput depășesc, în general, inventarele de evenimente de viață în predicția rezultatelor privind sănătatea.
Teorie conform căreia stresul nu este determinat de evenimente obiective, ci de gradul în care o persoană evaluează situațiile ca fiind imprevizibile, incontrolabile și copleșitoare. Stresul perceput reflectă diferența dintre cerințe și resursele de adaptare, generând doi factori: neputința percepută și autoeficacitatea percepută.
- Sursă:
- Cohen, S., Kamarck, T., & Mermelstein, R. (1983). A global measure of perceived stress. Journal of Health and Social Behavior, 24(4), 385-396.
- DOI:
- 10.2307/2136404
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 15 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Principiul evaluării provine din modelul tranzacțional al lui Lazarus și Folkman, dezvoltat de-a lungul anilor 1960 și 1970, în contrast cu tradiția atunci dominantă a evenimentelor de viață a lui Holmes și Rahe, care atribuia ponderi fixe de stres evenimentelor, indiferent de cine le trăia. Cohen, Kamarck și Mermelstein au operaționalizat principiul evaluării în 1983 prin Scala de stres perceput, care întreabă despre sentimentele de imprevizibilitate, incontrolabilitate și copleșire din ultima lună. PSS a devenit unul dintre cele mai folosite instrumente din psihologia sănătății, cu forme de 10 itemi și de 4 itemi larg răspândite.
Constructe
Neputință percepută
The degree to which life situations are appraised as unpredictable, uncontrollable, and overloading — the core stressor component of perceived stress (Cohen et al., 1983).
Autoeficacitate percepută
The degree to which one feels able to handle problems, control important things, and manage irritations — the coping resource component of perceived stress (Cohen et al., 1983).
Instrumente
- Scala NOESIS a Stresului PerceputNOESIS2026
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
Stresul perceput prezice susceptibilitatea la boli infecțioase în studii controlate de expunere virală, vindecarea rănilor, rezultatele cardiovasculare și debutul depresiei, fiind o covariabilă și un rezultat standard în medicina comportamentală. Este folosit pentru a evalua intervențiile de gestionare a stresului și de mindfulness. Pentru autocunoaștere individuală, fereastra sa de o lună îl face o măsură de stare: un scor ridicat descrie o perioadă curentă, nu o caracteristică personală durabilă, ceea ce reprezintă o diferență importantă de încadrare față de măsurile de trăsătură.
Cum se măsoară
Măsurat printr-o scală scurtă de tip Likert, prin autoevaluare (PSS-10), referitoare la ultima lună, producând un scor însumat unic cu itemi pozitivi cotați invers; interpretat în raport cu norme demografice, nu cu un prag clinic.
Critici și limitări
Stresul perceput corelează puternic cu nevrotismul și cu simptomele depresive, atât de puternic încât criticii pun la îndoială dacă măsoară evaluarea sau afectivitatea negativă, și dacă predicția sa privind depresia reprezintă parțial o contaminare a criteriului. Structura cu doi factori a scalei (itemi formulați pozitiv și negativ) este un artefact metodologic bine documentat, nu un conținut substanțial. Fereastra de o lună este adesea ignorată în practică, scorurile fiind raportate ca și cum ar fi trăsături. Echivalența interculturală a itemilor formulați invers este, în special, imperfectă.
Publicații cheie
- Cohen, S., Kamarck, T. & Mermelstein, R.. (1983). A global measure of perceived stress. 10.2307/2136404
- Lazarus, R. S. & Folkman, S.. (1984). Stress, Appraisal, and Coping.
- Cohen, S., Tyrrell, D. A. & Smith, A. P.. (1991). Psychological stress and susceptibility to the common cold. 10.1056/NEJM199108293250903