Bunăstarea mentală pozitivă
Topp, C. W., Ostergaard, S. D., Sondergaard, S. & Bech, P. · 2015
Cunoscută şi ca: WHO-5 framework · DepCare well-being
Acest cadru măsoară sănătatea mentală prin prezența stărilor pozitive, nu prin absența simptomelor, întrebând despre veselie, calm, energie, odihnă și interes în ultimele două săptămâni, fiecare item fiind formulat pozitiv și niciunul nereferindu-se la un simptom. Designul are două consecințe. Captează variația în zona sănătoasă pe care scalele de simptome, care ating plafonul odată ce simptomele sunt absente, nu o pot vedea. Și pentru că respondenților nu li se cere niciodată să răspundă despre patologie, este semnificativ mai acceptabil în contextele populației generale și non-clinice.
Cadru care măsoară sănătatea mentală prin prezența stărilor pozitive, nu prin absența simptomelor. Dezvoltat la Biroul Regional OMS pentru Europa (Proiectul DepCare, 1998) și consolidat de Per Bech, acesta întreabă cât timp dintr-o perioadă recentă a fost petrecut simțindu-se vesel, calm, energic, odihnit și interesat de viața de zi cu zi, tratând acea proporție ca fiind chiar măsurarea în sine. Din acest design decurg două proprietăți. Fereastra de timp este scurtă și explicită, astfel încât citirea reprezintă o stare actuală care se schimbă odată cu circumstanțele, nu o trăsătură. Și pentru că scala nu menționează niciodată vreun simptom, o valoare scăzută nu este un număr de simptome: este o absență a stărilor pozitive, care este interpretată ca o indicație că ar putea merita o evaluare mai amplă, niciodată ca un diagnostic.
- Sursă:
- World Health Organization (2024). The World Health Organization-Five Well-Being Index (WHO-5). Geneva: World Health Organization. WHO/UCN/MSD/MHE/2024.1. Topp, C. W., Ostergaard, S. D., Sondergaard, S., & Bech, P. (2015). The WHO-5 Well-Being Index: a systematic review of the literature. Psychotherapy and Psychosomatics, 84(3), 167-176.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 9 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Bech a dezvoltat indicele din activitatea regională a OMS privind măsurarea bunăstării în anii 1990, versiunea cu cinci itemi apărând dintr-un instrument mai lung folosit într-un studiu privind diabetul. A fost adoptat în sondajele europene de sănătate și de către Biroul Regional OMS pentru Europa. Analiza sistematică din 2015 realizată de Topp și colegii săi, acoperind peste două sute de studii, a stabilit validitatea sa atât în populațiile clinice, cât și în cele generale, confirmându-i statutul atât de măsură a bunăstării, cât și, în ciuda faptului că nu conține itemi legați de simptome, de instrument eficient de depistare a depresiei.
Constructe
Bunăstare Mentală
Positive mental well-being as the proportion of a recent period spent in five positive states: cheerful and in good spirits, calm and relaxed, active and vigorous, waking rested, and finding daily life filled with things that interest you (WHO, 2024; DepCare Project, 1998). It is defined by presence, not by the absence of symptoms, which is why a low reading is an absence of positive states rather than a symptom count. A current state that moves with circumstances, read against a published cutoff and never as a diagnosis.
Instrumente
- Indicele de Bunăstare al Organizației Mondiale a Sănătății - Cinci Itemi(WHO-5)World Health Organization; Bech, P. (original development)2024
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
Indicele este folosit în supravegherea bunăstării populaționale, în asistența medicală primară ca un instrument de depistare inițială cu solicitare redusă și ca rezultat în studiile în care reducerea simptomelor nu este singurul obiectiv. Scorarea sa pe o scală de la 0 la 100, cu un prag de 50, îl face ușor de comunicat. Este folosit în îngrijirea diabetului, cardiologiei și oncologiei pentru a monitoriza bunăstarea psihologică fără a cere pacienților să răspundă la întrebări despre boala mentală, ceea ce îmbunătățește ratele de completare în contextele în care această formulare reprezintă o barieră.
Cum se măsoară
Cinci itemi de frecvență formulați pozitiv, referitori la ultimele două săptămâni, însumați și transformați pe o scală de la 0 la 100; un scor sub 50 indică faptul că se justifică o evaluare suplimentară, nu un diagnostic.
Critici și limitări
Cinci itemi acoperind cinci fațete distincte înseamnă o acoperire redusă de conținut pentru fiecare dintre ele, iar scala nu poate distinge care aspect al bunăstării este scăzut. Pragul de 50 pentru o evaluare suplimentară este o convenție de depistare, nu o graniță diagnostică, și este adesea raportat ca și cum ar identifica cazuri. Itemii formulați pozitiv sunt supuși aquiescenței și normelor influențate cultural privind exprimarea emoțiilor pozitive, complicând comparațiile internaționale. Fereastra de două săptămâni face de asemenea din acesta o măsură de stare, deseori interpretată greșit ca o caracteristică stabilă.
Publicații cheie
- Topp, C. W., Ostergaard, S. D., Sondergaard, S. & Bech, P.. (2015). The WHO-5 Well-Being Index: A systematic review of the literature. 10.1159/000376585
- Bech, P., Olsen, L. R., Kjoller, M. & Rasmussen, N. K.. (2003). Measuring well-being rather than the absence of distress symptoms: A comparison of the SF-36 Mental Health subscale and the WHO-Five Well-Being Scale. 10.1002/mpr.145
- Bech, P.. (1998). Mastering Depression in Primary Care.