Modelul celor Cinci Factori
Costa, P. T. & McCrae, R. R. · 1992
Cunoscută şi ca: Big Five · FFM · OCEAN · NEO
Modelul celor Cinci Factori (Big Five) propune că personalitatea umană poate fi descrisă de-a lungul a cinci dimensiuni largi: Deschidere către Experiență, Conștiinciozitate, Extraversie, Agreabilitate și Nevrotism (OCEAN). Derivat din studii lexicale și analiza factorială a adjectivelor descriptive de personalitate în mai multe limbi, a devenit cadrul dominant în psihologia personalității. Modelul este măsurat în principal prin NEO-PI-R și instrumente conexe și prezice rezultate importante de viață, inclusiv performanța la locul de muncă, sănătatea și satisfacția relațională.
Taxonomie a trăsăturilor care organizează personalitatea în cinci domenii largi, nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate, conștiinciozitate, fiecare descompunându-se în șase fațete.
- Sursă:
- Costa, P. T., & McCrae, R. R. (1992). Revised NEO Personality Inventory (NEO-PI-R) and NEO Five-Factor Inventory (NEO-FFI) professional manual.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 100 de indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Modelul Big Five își are rădăcinile în ipoteza lexicală, pornind de la compilația lui Allport și Odbert (1936) a termenilor descriptivi de personalitate. Fiske (1949), Tupes și Christal (1961) și Norman (1963) au găsit independent cinci factori recurenți în evaluările de personalitate. Goldberg a formalizat taxonomia Big Five în anii 1980-1990, în timp ce Costa și McCrae au dezvoltat NEO-PI-R (1992) ca instrument de măsurare definitoriu, transformând modelul dintr-o descoperire taxonomică într-un cadru de evaluare cuprinzător.
Constructe
Deschidere către experiență
O dimensiune de personalitate din Big Five care reflectă tendința de a fi curios din punct de vedere intelectual, imaginativ și receptiv la experiențe noi, cuprinzând fațete precum sensibilitatea estetică, fantezia, atenția la sentimentele interioare, preferința pentru varietate și disponibilitatea de a analiza idei neconvenționale (Costa & McCrae, 1992). Persoanele cu scoruri mari la Deschidere caută în mod activ experiențe estetice, culturale și intelectuale noi, în timp ce cele cu scoruri scăzute pe această dimensiune preferă familiarul, concretul și convenționalul.
Conștiinciozitate
O dimensiune de personalitate din modelul Big Five caracterizată prin diferențe individuale în autodisciplină, organizare, comportament orientat spre scop, seriozitate și luare deliberată a deciziilor (Costa & McCrae, 1992). Cuprinde fațetele competență, ordine, simțul datoriei, tendința spre realizare, autodisciplină și deliberare, și este cel mai puternic și mai consistent predictor de personalitate al performanței academice și profesionale în diverse culturi.
Extraversie
O dimensiune a personalității din modelul Big Five care reflectă o abordare energică față de lumea socială și materială, cuprinzând sociabilitatea, asertivitatea, activismul, căutarea entuziasmului, căldura și tendința de a experimenta emoții pozitive precum entuziasmul, bucuria și energia (Costa & McCrae, 1992). Persoanele cu scoruri ridicate sunt atrase de interacțiunea socială și de stimulare, în timp ce persoanele cu scoruri scăzute (introvertite) preferă activitățile solitare și mediile mai liniștite.
Agreabilitate
O dimensiune de personalitate din Big Five care reflectă diferențele individuale în privința cooperării, orientării prosociale, încrederii și preocupării pentru armonia socială (Costa & McCrae, 1992). Cuprinde fațetele de încredere, sinceritate, altruism, conformare, modestie și sensibilitate afectivă, persoanele cu scoruri mari având tendința de a presupune intenții pozitive la ceilalți și de a pune căldura interpersonală înaintea beneficiului personal.
Nevrotism
O dimensiune de personalitate din modelul Big Five care reflectă tendința de a experimenta emoții negative frecvente și intense, inclusiv anxietate, furie, tristețe, vinovăție și conștiință de sine excesivă, precum și o reactivitate emoțională crescută la stres (Costa & McCrae, 1992). Deseori conceptualizat pe un continuum cu Stabilitatea emoțională la polul opus, Nevrotismul ridicat este asociat cu interpretarea situațiilor obișnuite ca fiind amenințătoare și cu experimentarea unor reacții emoționale negative care persistă pe perioade neobișnuit de lungi.
Instrumente
- IPIP-NEO-300(IPIP-NEO-300)Goldberg, L. R., building on Costa, P. T., & McCrae, R. R. (International Personality Item Pool)1999
- IPIP-NEO-120(IPIP-NEO-120)Johnson, J. A., building on Goldberg, L. R. (International Personality Item Pool)2014
- Mini-IPIP(Mini-IPIP)Donnellan, M. B., Oswald, F. L., Baird, B. M., & Lucas, R. E.2006
Teste construite pe această teorie
Testul de personalitate Big Five (IPIP-NEO-120)
Profil complet de personalitate Big Five, cu 30 de fațete în 5 domenii.
Află mai multe →Testul de Personalitate Mini-IPIP
Screening rapid de personalitate Big Five cu 20 de itemi, pe 5 domenii.
Află mai multe →Testul de Personalitate Big Five (IPIP-NEO-300)
Cea mai amănunțită evaluare Big Five: 300 de itemi, 5 domenii, 30 de fațete.
Află mai multe →Aplicații practice
Modelul Big Five este utilizat pe scară largă în selecția de personal și dezvoltarea organizațională, unde Conștiinciozitatea este cel mai puternic predictor al performanței la locul de muncă în toate ocupațiile. În mediul clinic, trăsăturile fundamentează planificarea tratamentului, de exemplu, un Nevrotism ridicat orientează intervențiile care vizează reglarea emoțională. Modelul stă, de asemenea, la baza consilierii în carieră, a compoziției echipelor și a cercetării în sănătatea comportamentală, de-a lungul psihologiei dezvoltării și a ciclului de viață.
Cum se măsoară
Bazat pe ipoteza lexicală și pe analiza factorială a adjectivelor descriptive de personalitate. Numărul de factori extrași depinde parțial de deciziile analitice, ceea ce a constituit o sursă de dezbatere.
Critici și limitări
Criticii susțin că modelul este descriptiv, nu explicativ, adică descrie dimensiunile personalității, dar nu specifică mecanismele cauzale sau procesele de dezvoltare. Soluția cu cinci factori depinde de alegerile metodologice din analiza factorială, iar unii cercetători (în special susținătorii HEXACO) argumentează că studiile lexicale interlingvistice susțin în mod constant șase factori, nu cinci. Modelul poate, de asemenea, să simplifice excesiv personalitatea prin omiterea unor constructe precum motivația, valorile, caracterul moral și narațiunile de viață, iar pretenția de universalitate slăbește în populațiile nealfabetizate, din afara categoriei WEIRD.
Publicații cheie
- Costa, P. T. & McCrae, R. R.. (1992). Revised NEO Personality Inventory (NEO-PI-R) and NEO Five-Factor Inventory (NEO-FFI) professional manual.
- McCrae, R. R. & John, O. P.. (1992). An Introduction to the Five-Factor Model and Its Applications. 10.1111/j.1467-6494.1992.tb00970.x
- Digman, J. M.. (1990). Personality Structure: Emergence of the Five-Factor Model. 10.1146/annurev.ps.41.020190.002221
- Goldberg, L. R.. (1993). The Structure of Phenotypic Personality Traits. 10.1037/0003-066X.48.1.26
- Costa, P. T. & McCrae, R. R.. (1992). The Five-Factor Model of Personality and Its Relevance to Personality Disorders. 10.1521/pedi.1992.6.4.343