Interese vocaționale
Holland, J. L. · 1959
Cunoscută şi ca: Occupational Interests · RIASEC
Teoria lui Holland tratează preferința ocupațională ca pe o trăsătură dispozițională stabilă, nu ca pe o alegere trecătoare, organizând atât persoanele, cât și mediile de muncă în aceleași șase tipuri: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzător și Convențional. Tipurile sunt aranjate într-un hexagon a cărui geometrie reprezintă o afirmație substanțială: tipurile adiacente sunt mai asemănătoare decât cele opuse, iar predicția centrală a teoriei este congruența: persoanele al căror profil de interese se potrivește cu mediul lor manifestă satisfacție, stabilitate și realizare mai mari. Interesele sunt tratate ca un domeniu distinct atât de abilități, cât și de personalitate.
Cadru care tratează preferința ocupațională ca pe o trăsătură dispozițională stabilă, nu ca pe o abilitate: ceea ce o persoană este atrasă să facă este măsurabil, constant în timp și distinct de ceea ce este capabilă să facă. Tipologia RIASEC a lui Holland este structura de referință a domeniului; ORVIS operaționalizează același teritoriu pe opt scale derivate empiric, nu din hexagon.
- Sursă:
- Holland, J. L. (1959). A theory of vocational choice. Journal of Counseling Psychology, 6(1), 35-45.
- DOI:
- 10.1037/h0040767
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 18 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Holland a propus tipologia în 1959 și a rafinat-o prin patru ediții ale lucrării Making Vocational Choices între 1973 și 1997. A absorbit și a organizat tradiția mai veche a măsurării intereselor, care pornea de la Vocational Interest Blank al lui Strong din 1927 și de la inventarele lui Kuder, oferind unei practici empirice dispersate o structură testabilă. Cadrul RIASEC a devenit coloana vertebrală organizatorică a bazei de date ocupaționale O*NET a Departamentului Muncii din SUA, ceea ce permite ca profilurile de interese să fie potrivite cu mii de ocupații reale, nu doar cu o listă scurtă.
Constructe
Leadership
Interesul vocațional pentru a conduce, a convinge și a fi cel care decide, adică apetitul pentru a conduce, nu abilitatea de a o face (Pozzebon et al., 2010). Persoanele cu scoruri mari sunt atrase de roluri care își asumă rezultatele în mod public; un scor scăzut nu înseamnă pasivitate, deoarece mulți oameni doresc o influență reală asupra muncii fără a avea interesul de a-și asuma rezultatele în mod vizibil.
Organizare
Interes vocațional pentru bugete, programe, evidențe și mecanismele administrative care împiedică o operațiune să scape de sub control (Pozzebon și colab., 2010). Persoanele cu scoruri ridicate găsesc o satisfacție reală într-un sistem care funcționează, ceea ce este diferit de ordinea personală; cele cu scoruri scăzute nu sunt dezorganizate, pur și simplu nu obțin nimic din menținerea structurii în sine.
Altruism
Interes vocațional pentru o muncă al cărei rezultat este bunăstarea altei persoane: predare, îngrijire, consiliere, servicii (Pozzebon et al., 2010). Un scor scăzut nu spune nimic despre cât de amabilă este persoana, ci doar că a ajuta nu este ceea ce își dorește să fie conținutul zilei de lucru.
Creativitate
Interes vocațional pentru scris, interpretare, design și artă ca activități de muncă, nu ca gusturi (Pozzebon et al., 2010). Se referă la a crea, nu la a aprecia: a-ți plăcea muzica și a dori să o cânți profesional sunt răspunsuri diferite, iar acest construct se referă la al doilea.
Analiză
Interes vocațional pentru științe, matematică și probleme care rămân suficient de statice pentru a putea fi analizate în detaliu (Pozzebon et al., 2010). Persoanele cu scoruri ridicate doresc să înțeleagă mecanismul, nu doar rezultatul; un scor scăzut este frecvent la persoane pe deplin capabile să facă această muncă, dar care ar prefera să își petreacă ziua altfel.
Producție
Interesul vocațional pentru a cultiva, a construi, a repara și a lucra cu unelte, terenuri și animale, cel mai fizic dintre cele opt interese ORVIS (Pozzebon et al., 2010). Descrie dorința ca ziua să se încheie cu ceva concret la care să te poți raporta.
Aventură
Interes vocațional pentru competiție, provocare fizică și muncă cu riscuri reale implicate (Pozzebon et al., 2010). Nu este vorba despre imprudență: un scor ridicat descrie pe cineva care este mai prezent atunci când există miză, în timp ce un scor scăzut descrie o preferință pentru condiții în care atenția poate fi direcționată spre muncă, nu spre pericol.
Erudiție
Interes vocațional pentru citit, scris, limbi și manipularea ideilor exprimate prin cuvinte (Pozzebon și colab., 2010). Se apropie de Analiză fără a fi identic: unul dorește mecanismul, celălalt dorește exprimarea.
Realist
Tipul Realist al lui Holland: interes vocațional pentru a lucra cu lucruri, construind, reparând, operând, testând, o muncă al cărei rezultat este tangibil (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Persoanele cu scoruri ridicate la R sunt adesea epuizate nu de efort, ci de abstractizare: o zi întreagă despre muncă în loc de în mijlocul ei.
Investigativ
Tipul Investigativ din modelul lui Holland: interes vocațional pentru a lucra cu idei, experimente, diagnosticare, dovezi, întrebări la care se răspunde efectiv (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Profilurile ridicate în I lucrează cel mai bine la un pas distanță de acțiune; construitul nu presupune neapărat un halat de laborator, analiza fiind prezentă deopotrivă în finanțe, medicină, programare și ateliere de reparații.
Artistic
Tipul Artistic din tipologia lui Holland: interes vocațional pentru creație, pentru a aduce la existență ceva ce nu exista: text, muzică, imagini, scene (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Un scor A ridicat într-o muncă rigid structurată este o sursă comună de nemulțumire profesională tacită; un scor A scăzut este la fel de informativ: instrucțiunile, standardele și formatele sunt percepute ca un sprijin, nu ca o constrângere.
Social
Tipul Social din tipologia lui Holland: interes vocațional pentru a ajuta, pentru ca oamenii să se schimbe pentru că ai fost prezent: ai învățat, ai ghidat, ai tratat, ai susținut (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Nu este vorba despre extraversie: poți iubi să ajuți și totuși să ai nevoie de liniște după aceea; conținutul reflectă impactul susținut, unu la unu, mai mult decât agitația socială.
Întreprinzător
Tipul Întreprinzător al lui Holland: interes vocațional pentru a convinge și a conduce, negociind, decizând, asumându-ți responsabilitatea pentru rezultate, inclusiv riscul (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Profilurile cu scoruri ridicate la Î conduc adesea deja lucrurile informal, oriunde ar fi plasate.
Convențional
Tipul Convențional al lui Holland: interes vocațional pentru organizarea datelor și proceselor, evidențe corecte, inventare echilibrate, sisteme în care nimic nu se pierde (Holland, 1997; Rounds et al., 2016). Organizațiile funcționează datorită persoanelor cu scor ridicat la C, dar de obicei omit să spună asta; munca de precizie este aici scopul în sine, nu o etapă intermediară.
Instrumente
- Profilul Mini al Intereselor O*NET(Mini-IP)Rounds, J., Wee, C. J. M., Cao, M., Song, C., & Lewis, P.2016
- Scalele Oregon ale Intereselor Vocaționale(ORVIS)Pozzebon, Visser, Ashton, Lee & Goldberg2010
Teste construite pe această teorie
Profilul intereselor de carieră (O*NET Mini-IP)
Instrumentul de interese cu 30 de itemi al Departamentului Muncii al SUA: evaluează activități reale de muncă și obține-ți codul Holland (RIASEC).
Află mai multe →Profilul de Interese Vocaționale (ORVIS)
Opt scale de interese vocaționale, scorate în raport cu un eșantion comunitar de 665 de adulți.
Află mai multe →Aplicații practice
RIASEC este cadrul dominant în consilierea de carieră la nivel mondial, folosit pentru a genera sugestii ocupaționale pornind de la un profil de interese și pentru a structura discuțiile despre potrivire. Integrarea sa cu O*NET înseamnă că profilurile se corelează cu date reale de piață a muncii privind sarcinile, rutele de formare și perspectivele. Interesele prezic bine alegerea specializării educaționale și apartenența ocupațională, iar persistența într-un domeniu în mod moderat. Citit pentru autocunoaștere, profilul este cel mai util ca descriere a tipului de activitate profesională spre care gravitează o persoană, nu ca o prescripție a unui titlu de post.
Cum se măsoară
Măsurat prin evaluarea preferinței pentru activități ocupaționale, generând scoruri pe șase scale, de obicei rezumate printr-un cod din trei litere format din tipurile cele mai ridicate; interpretat prin congruența cu codurile de mediu.
Critici și limitări
Congruența, predicția centrală a teoriei, are un suport meta-analitic mai slab decât ar sugera popularitatea cadrului, corelațiile cu satisfacția profesională situându-se de obicei în intervalul .15 până la .25. Structura hexagonală se potrivește bine în eșantioanele din SUA, dar este distorsionată în multe eșantioane non-occidentale, unde pozițiile Artistic și Investigativ se schimbă în special. Cele șase tipuri prezintă diferențe de sex mari și stabile (în special Realist și Social), ceea ce ridică întrebări reale despre dacă recomandarea bazată pe interese întărește segregarea ocupațională. De asemenea, interesele prezic mult mai bine ce aleg oamenii decât cât de bine vor performa.
Publicații cheie
- Holland, J. L.. (1959). A theory of vocational choice. 10.1037/h0040767
- Holland, J. L.. (1997). Making Vocational Choices: A Theory of Vocational Personalities and Work Environments, 3rd edition.
- Tsabari, O., Tziner, A. & Meir, E. I.. (2005). A meta-analysis of the relation between person-environment congruence and work outcomes. 10.1177/1069072704270793