Nevoia de cunoaștere
Cacioppo, J. T. & Petty, R. E. · 1982
Cunoscută şi ca: NFC · Cognitive Motivation
Nevoia de cunoaștere este diferența individuală stabilă în tendința de a se angaja în și de a se bucura de gândirea care necesită efort. Este o dispoziție motivațională, nu o abilitate: cei cu scoruri ridicate caută probleme care necesită deliberare și consideră efortul cognitiv intrinsec recompensator, în timp ce cei cu scoruri scăzute nu sunt mai puțin capabili, ci se bazează mai frecvent pe euristici, indicii de sursă și concluziile altor persoane. Scopul original al construitului a fost de a explica de ce același mesaj persuasiv schimbă opinia unor persoane prin calitatea argumentelor, iar a altora prin indicii periferice.
Diferență individuală în tendința de a se angaja în și de a se bucura de activitatea cognitivă care necesită efort. Persoanele cu NFC ridicat caută, se angajează în și se bucură de sarcini de gândire complexe; cele cu NFC scăzut preferă sarcini cognitive mai simple și se bazează mai mult pe euristici cognitive.
- Sursă:
- Cacioppo, J. T., & Petty, R. E. (1982). The need for cognition. Journal of Personality and Social Psychology, 42(1), 116-131.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 9 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Termenul provine de la Cohen, Stotland și Wolfe în 1955, dar construitul și scala moderne sunt lucrarea lui Cacioppo și Petty din 1982, dezvoltată ca componentă a diferențelor individuale în Modelul Probabilității de Elaborare a persuasiunii. Scala originală cu 34 de itemi a fost redusă la forma cu 18 itemi, larg utilizată, de Cacioppo, Petty și Kao în 1984. Construitul s-a dovedit neobișnuit de durabil, migrând din cercetarea persuasiunii spre educație, luarea deciziilor, susceptibilitatea la dezinformare și, mai recent, spre lucrări privind modul în care oamenii interacționează cu recomandările algoritmice și cele generate de inteligență artificială.
Constructe
Nevoia de cogniție
The tendency to engage in and enjoy effortful cognitive activity — seeking out, engaging in, and enjoying complex thinking tasks (Cacioppo & Petty, 1982).
Instrumente
- Scala IPIP a nevoii de cogniție(IPIP-NFC)Goldberg, L. R. (IPIP), measuring constructs of Cacioppo, J. T., & Petty, R. E.1999
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
Nevoia de cunoaștere prezice profunzimea procesării informației, rezistența la dezinformare și susceptibilitatea la calitatea argumentelor, spre deosebire de indiciile de suprafață, constatări aplicate în comunicarea în domeniul sănătății și în mesajele științifice, unde același conținut trebuie să ajungă la ambele dispoziții. În educație, prezice implicarea în sarcini deschise și bazate pe investigare. Pentru autocunoaștere, este utilă exact pentru că nu este o măsură a abilității: a ști că evită deliberarea care necesită efort este acționabil într-un mod în care un scor de inteligență nu este.
Cum se măsoară
Măsurat cu o scală de autoevaluare de tip Likert (forma scurtă cu 18 itemi), producând un singur scor continuu; interpretat normativ, fără prag și fără inferență privind abilitatea.
Critici și limitări
Scala corelează substanțial cu deschiderea spre experiență și cu abilitatea verbală, ridicând o întrebare persistentă privind validitatea incrementală. Deoarece gândirea este valorizată social, itemii sunt evident dezirabili, iar scorurile se inflaționează sub evaluare. Cercetarea interculturală este mai puțin dezvoltată decât ar sugera universalitatea construitului, cea mai mare parte a validării fiind realizată pe eșantioane occidentale educate, unde implicarea intelectuală are un statut particular. Unii critici susțin, de asemenea, că construitul confundă plăcerea de a gândi cu competența autopercepută în acest sens, distincție pe care formatul de autoevaluare nu o poate separa.
Publicații cheie
- Cacioppo, J. T. & Petty, R. E.. (1982). The need for cognition. 10.1037/0022-3514.42.1.116
- Cacioppo, J. T., Petty, R. E. & Kao, C. F.. (1984). The efficient assessment of need for cognition. 10.1207/s15327752jpa4803_13
- Cacioppo, J. T., Petty, R. E., Feinstein, J. A. & Jarvis, W. B. G.. (1996). Dispositional differences in cognitive motivation: The life and times of individuals varying in need for cognition. 10.1037/0033-2909.119.2.197