Teoria Autodeterminării
Deci, E. L. & Ryan, R. M. · 1985
Cunoscută şi ca: SDT
Teoria Autodeterminării postulează trei nevoi psihologice înnăscute, autonomia, competența și relaționarea, a căror satisfacere este esențială pentru motivația intrinsecă, funcționarea optimă și bunăstare. Teoria distinge între forme autonome și controlate ale motivației, de-a lungul unui continuum care merge de la amotivație, prin reglare externă, până la motivație intrinsecă. SDT a fost aplicată extensiv în domeniile educației, sănătății, locului de muncă și sportului, beneficiind de un sprijin empiric solid privind universalitatea nevoilor psihologice de bază.
Teorie motivațională centrată pe nevoile de autonomie, competență și relaționare ca factori determinanți ai motivației intrinseci și ai bunăstării.
- Sursă:
- Deci, E. L., & Ryan, R. M. (1985). Intrinsic Motivation and Self-Determination in Human Behavior.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 60 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
SDT își are originea în lucrările experimentale ale lui Edward Deci de la începutul anilor 1970, privind modul în care recompensele externe pot submina motivația intrinsecă (efectul de "suprajustificare"), publicate în cartea sa din 1975, "Intrinsic Motivation". Teoria a fost formulată oficial în 1985, când Deci și Ryan au publicat "Intrinsic Motivation and Self-Determination in Human Behavior", integrând teoria evaluării cognitive într-un cadru organismic-dialectic mai amplu. De atunci, teoria s-a extins în șase mini-teorii care abordează diferite fațete ale motivației și dezvoltării personalității.
Constructe
Motivația intrinsecă de a cunoaște
Engaging in an activity for the pleasure and satisfaction of learning, exploring and understanding something new (Vallerand et al., 1992, on Deci & Ryan's self-determination theory). The most autonomous end of the continuum: the activity pays for itself while it happens, and needs no outcome to justify it.
Motivație Intrinsecă pentru Realizare
Engaging in an activity for the satisfaction of surpassing oneself and creating or accomplishing something (Vallerand et al., 1992). The fuel is progress that can be felt: the distance between what a person could do before and what they can do now, rather than any reward attached to it.
Motivație Intrinsecă pentru Experiența Stimulării
Engaging in an activity for the sensations it produces: absorption, excitement, the pull of material that carries a person along (Vallerand et al., 1992). The most state-dependent of the three intrinsic motivations, and usually the first to fade under exhaustion.
Reglare Identificată
Acting because the activity serves goals the person personally endorses, even when the activity itself is not enjoyable (Vallerand et al., 1992). Extrinsic by definition — the reason lies in an outcome — yet self-determination theory treats it as the most sustainable of the extrinsic regulations, because the reason is the person's own.
Reglare introiectată
Acting under pressure that has moved indoors: guilt, shame, self-worth and the need to prove something to oneself (Vallerand et al., 1992). Genuinely motivating and genuinely costly, it can produce years of effort alongside a persistent sense that none of it was enough.
Reglare Externă
Acting for consequences that come from outside: pay, credentials, requirements, the expectations of others (Vallerand et al., 1992). The least autonomous of the regulations and the most fragile — it stops when the reward does — which says nothing against it, since it carries most of the world's obligations.
Amotivație
The absence of any intention to act: the person no longer sees a connection between what they do and what it returns (Vallerand et al., 1992). A construct of its own on the self-determination continuum, not the reverse of the six motivations, and read inverted from them — a high score is a signal worth respecting, not a trait to develop.
Instrumente
- Scala NOESIS a Motivației de ÎnvățareNOESIS2026
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
SDT este aplicată pe scară largă în educație pentru a proiecta medii de predare care susțin autonomia și care sporesc implicarea și rezultatele învățării elevilor. În asistența medicală, intervențiile bazate pe SDT promovează schimbarea susținută a comportamentului de sănătate, favorizând motivația autonomă pentru exercițiu fizic, dietă și aderență la tratament. În organizații, SDT informează practicile de management care susțin autonomia și competența angajaților, îmbunătățind satisfacția profesională, performanța și reducând fluctuația de personal.
Cum se măsoară
Cercetarea în domeniul SDT folosește metodologii diverse, incluzând manipulări experimentale ale susținerii autonomiei, studii longitudinale, metode de eșantionare a experienței și sondaje interculturale. Scala de Satisfacere și Frustrare a Nevoilor Psihologice de Bază (BPNSFS) și Chestionarul Climatului de Învățare se numără printre cele mai utilizate instrumente.
Critici și limitări
Cea mai persistentă critică privește universalitatea culturală, unii cercetători susținând că accentul pus de SDT pe autonomie reflectă individualismul occidental și ar putea să nu se aplice în mod egal în culturile colectiviste, unde interdependența este valorizată în locul independenței. Criticii mai remarcă faptul că amploarea teoriei, cuprinzând șase mini-teorii, o face dificil de infirmat, iar distincția dintre autonomie ca susținere voluntară și independență rămâne dificilă din punct de vedere conceptual. Unii cercetători pun la îndoială dacă cele trei nevoi de bază sunt cu adevărat universale și exhaustive, sau dacă ar trebui incluse nevoi suplimentare (precum securitatea sau stima de sine).
Publicații cheie
- Deci, E. L. & Ryan, R. M.. (1985). Intrinsic Motivation and Self-Determination in Human Behavior. 10.1007/978-1-4899-2271-7
- Ryan, R. M. & Deci, E. L.. (2000). Self-determination theory and the facilitation of intrinsic motivation, social development, and well-being. 10.1037/0003-066X.55.1.68
- Deci, E. L. & Ryan, R. M.. (2000). The 'what' and 'why' of goal pursuits: Human needs and the self-determination of behavior. 10.1207/S15327965PLI1104_01
- Gagne, M. & Deci, E. L.. (2005). Self-determination theory and work motivation. 10.1002/job.322
- Ryan, R. M. & Deci, E. L.. (2017). Self-Determination Theory: Basic Psychological Needs in Motivation, Development, and Wellness.