noesisnoesis
PersonalitateDovezi moderate

Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter

Peterson, C. & Seligman, M. E. P. · 2004

Cunoscută şi ca: VIA-IS · Character Strengths · Values in Action · VIA Character Strengths · Values in Action Character Strengths

Clasificarea Values in Action (VIA) identifică 24 de puncte forte de caracter organizate sub șase virtuți largi: înțelepciune, curaj, umanitate, dreptate, cumpătare și transcendență. Dezvoltată ca și corespondent al psihologiei pozitive pentru DSM, ea a rezultat dintr-un proiect de trei ani implicând 55 de cercetători în științe sociale, care au analizat scrieri filosofice, religioase și psihologice ce acoperă 2.500 de ani. Chestionarul VIA a fost completat de milioane de oameni la nivel mondial, iar cercetările leagă în mod constant puncte forte precum speranța, vitalitatea, recunoștința, iubirea și curiozitatea de satisfacția în viață.

Clasificare a 24 de puncte forte de caracter organizate sub 6 virtuți fundamentale, dezvoltată ca omolog al psihologiei pozitive pentru taxonomiile de diagnostic clinic.

Sursă:
Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2004). Character Strengths and Virtues: A Handbook and Classification.
Măsoară-l

Susține un test validat bazat pe această teorie

Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.

Dovezile pe scurt

Suport empiric
Dovezi moderate
Replicare
Parțial replicată
Transculturală
Majoritar universală
Meta-analize
15 indexate
Domenii de cercetarePsihologie pozitivăDezvoltarea caracteruluiBunăstareCoachingEducație

Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.

Context istoric

Clasificarea VIA a apărut odată cu fondarea psihologiei pozitive ca disciplină formală de către Martin Seligman în anul 2000, alături de Mihaly Csikszentmihalyi. Seligman și Christopher Peterson au condus o analiză sistematică a tradițiilor privind virtutea din filosofie, teologie și psihologie, care acoperă 2.500 de ani, pentru a identifica punctele forte de caracter valorizate universal. Manualul din 2004, "Character Strengths and Virtues", a fost conceput explicit ca un corespondent pozitiv al clasificării tulburărilor mintale din DSM, mutând atenția științifică de la deficite la puncte forte.

Constructe

Aprecierea frumuseții

Trăsătura de caracter care constă în a observa și a fi impresionat de frumusețe și excelență, în natură, în artă și în performanța de măiestrie (Peterson & Seligman, 2004). Descrie faptul de a fi "întrerupt" de ceva bine făcut, nu gustul sau cunoștințele despre artă.

Capacitatea de a iubi

Punctul forte de caracter al valorizării relațiilor apropiate și al capacității de a oferi și de a primi afecțiune și grijă (Peterson și Seligman, 2004). Partea de a primi este adesea jumătatea mai grea: a accepta grijă înseamnă a permite altcuiva să conteze atât de mult.

Cetățenie/Lucru în echipă

Punctul forte de caracter al loialității față de un grup și al contribuției depline la un efort colectiv (Peterson și Seligman, 2004). Nu este vorba despre sociabilitate, adesea se manifestă la persoane care nu le plac petrecerile, iar un scor scăzut poate însemna independență, nu distanțare.

Curiozitate

Trăsătura de caracter care constă în a manifesta interes față de experiența în desfășurare de dragul ei însăși, adică amploarea apetitului pentru nou (Peterson & Seligman, 2004). Este apropiată de dragostea de învățare fără a fi identică: curiozitatea deschide ușa, dragostea de învățare te ține în cameră.

Echitate/Corectitudine

Puterea de caracter de a-i trata pe toți oamenii la fel, conform noțiunilor de echitate și justiție, fără a lăsa sentimentele personale să influențeze deciziile despre alții (Peterson & Seligman, 2004). Testul ei real este consistența sub presiune: dacă regulile se îndoaie pentru persoanele plăcute sau displăcute.

Iertare/Îndurare

Puterea de caracter de a-i ierta pe cei care au greșit și de a oferi oamenilor o a doua șansă (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba despre ce se întâmplă după ce ai fost rănit: dacă socoteala se închide sau rămâne deschisă.

Recunoștință

Puterea de caracter de a fi conștient și recunoscător pentru lucrurile bune care se întâmplă (Peterson & Seligman, 2004). Este mai degrabă un obicei de a observa decât o stare de spirit, și este una dintre puterile care tinde să se dezvolte prin practică.

Speranță/Optimism

Forța de caracter care constă în a te aștepta la ce este mai bun în viitor și a lucra pentru a-l realiza (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba de așteptare, nu de veselie: o prognoză implicită care înclină spre favorabil, spre deosebire de a repeta în minte rezultatul negativ.

Umor/Jovialitate

Puterea de caracter de a-ți plăcea să râzi și să aduci zâmbete pe fețele altora, producând lejeritate, nu doar apreciind-o (Peterson & Seligman, 2004). Cea mai clară expresie a ei este producerea ei atunci când lucrurile sunt sumbre.

Sârguință/Perseverență

Puterea de caracter de a duce la bun sfârșit ceea ce ai început și de a persista într-un curs de acțiune în ciuda obstacolelor (Peterson & Seligman, 2004). Este puterea cel mai des apreciată de ceilalți și cel mai rar apreciată de posesorul ei.

Integritate/Onestitate

Puterea de caracter de a spune adevărul și de a te prezenta pe tine însuți într-un mod autentic (Peterson & Seligman, 2004). Conținutul ei real este cazul costisitor: a-ți respecta cuvântul și adevărul, atunci când acest lucru costă ceva.

Discernământ/Deschidere Mentală

Trăsătura de caracter reprezentată de a gândi lucrurile temeinic, a le examina din toate unghiurile și a cântări dovezile înainte de a decide (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba despre deliberare, nu despre inteligență: dispoziția de a încetini și de a căuta intenționat cealaltă perspectivă.

Bunătate/Generozitate

Puterea de caracter de a face favoruri și fapte bune pentru ceilalți, ca dispoziție, nu ca tranzacție (Peterson & Seligman, 2004). Ceea ce le diferențiază este răbdarea față de problemele altora și bunătatea care nu ține evidența.

Leadership

Forța de caracter care înseamnă a încuraja un grup să ducă lucrurile la bun sfârșit, păstrând în același timp relații bune în interiorul lui (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba despre a face un grup să funcționeze, nu despre autoritate sau despre a fi în prim-plan.

Dragostea de învățare

Trăsătura de caracter care constă în stăpânirea unor abilități, subiecte și corpuri de cunoștințe noi de dragul lor înseși, în afara oricărei cerințe (Peterson & Seligman, 2004). Diferă de curiozitate prin durată: curiozitatea deschide ușa, această trăsătură te ține în cameră.

Modestie/Umilință

Puterea de caracter de a lăsa realizările să vorbească de la sine (Peterson & Seligman, 2004). Nu este vorba despre stimă de sine scăzută: întrebarea este dacă realizările au nevoie de un public, iar un scor scăzut nu este aroganță, unii oameni pur și simplu se bucură să fie văzuți.

Originalitate/Creativitate

Punctul forte de caracter al a găsi modalități noi și productive de a face lucrurile (Peterson și Seligman, 2004). Este vorba despre dorința de a face lucrurile diferit, nu despre talent artistic; mulțumirea cu metoda care funcționează deja este o preferință, nu un deficit.

Perspectivă/Înțelepciune

Trăsătura de caracter reprezentată de capacitatea de a oferi sfaturi înțelepte și de a vedea lumea într-un mod care are sens pentru sine și pentru ceilalți (Peterson & Seligman, 2004). Este confirmată în mare parte din exterior, prin faptul dacă oamenii îți aduc întrebările lor dificile.

Prudență

Puterea de caracter de a fi atent la propriile alegeri și de a lua în considerare consecințele înainte de a acționa (Peterson & Seligman, 2004). Un scor scăzut nu înseamnă neglijență: preferința pentru risc este o alegere, nu o incapacitate de a-i sesiza existența.

Autoreglare

Puterea de caracter de a-ți regla ceea ce simți și faci, disciplină asupra impulsurilor și poftelor, precum și capacitatea de a renunța la o plăcere prezentă pentru un beneficiu viitor (Peterson & Seligman, 2004). Este puterea pe care oamenii își doresc cel mai des să o aibă mai dezvoltată.

Inteligență Socială/Emoțională

Forța de caracter care constă în a fi conștient de motivele și sentimentele celorlalți oameni și a ști ce să spui și ce să faci în situații sociale (Peterson & Seligman, 2004). Este vorba de citirea situației, nu de ceea ce faci cu ea; nu este același lucru cu căldura sufletească și nu trebuie folosită neapărat cu bunăvoință.

Spiritualitate

Puterea de caracter de a avea convingeri coerente despre un scop superior și sensul vieții (Peterson & Seligman, 2004). Este definită în mod deliberat larg, cuprinzând atât credința religioasă, cât și un sens laic al scopului; un scor scăzut descrie o viziune asupra lumii, nu o deficiență.

Curaj/Vitejie

Trăsătura de caracter reprezentată de a nu te retrage în fața amenințării, provocării sau dificultății și de a vorbi deschis pentru ceea ce este drept, chiar și atunci când acest lucru costă (Peterson & Seligman, 2004). Prețul plătit este cel care o deosebește de simpla exprimare a unor opinii.

Vitalitate/Energie

Trăsătura de caracter care constă în a aborda viața cu entuziasm și energie, simțindu-te viu și activat (Peterson & Seligman, 2004). Este trăsătura cel mai strâns legată de starea fizică, astfel încât un scor scăzut merită interpretat în legătură cu somnul, sănătatea și lunile recente, nu ca o trăsătură fixă.

Instrumente

  • Scalele Scurte IPIP-VIA-R(IPIP-VIA-R)Bluemke, Partsch, Saucier & Lechner2021

Teste construite pe această teorie

Aplicații practice

Clasificarea VIA este utilizată pe scară largă în coaching, terapie și educație pentru a ajuta persoanele să își identifice și să își valorifice punctele forte semnătură pentru o stare de bine și o performanță mai bune. Intervențiile bazate pe puncte forte au arătat efecte semnificative asupra stării de bine și o reducere a depresiei, atât în populații clinice, cât și nonclinice. Cadrul este aplicat și în dezvoltarea organizațională, în programele de consiliere școlară și în intervențiile de sănătate comunitară, în contexte culturale diverse.

Cum se măsoară

Cele 24 de puncte forte au fost identificate prin analiza experților asupra tradițiilor filosofice, religioase și psihologice, nu prin analiză factorială empirică, ceea ce explică parțial neconcordanța dintre structura teoretică cu șase virtuți și soluțiile factoriale empirice.

Critici și limitări

Cea mai persistentă critică privește structura factorială: deși cele 24 de puncte forte sunt mapate pe șase virtuți, analizele factoriale empirice recuperează de obicei trei până la cinci factori, nu structura propusă cu șase virtuți, ceea ce subminează fundamentul teoretic. Chestionarul VIA a fost criticat pentru formularea idiomatică a itemilor, care amenință traductibilitatea interculturală și contribuie la rezultate factorial-analitice inconsistente între adaptările lingvistice. Câteva puncte forte, precum vitalitatea, inteligența socială, corectitudinea, speranța și simțul umorului, prezintă încărcături factoriale relativ scăzute sau difuze, ceea ce ridică întrebări privind distinctivitatea lor ca și constructe separate.

Publicații cheie

  • Peterson, C. & Seligman, M. E. P.. (2004). Character Strengths and Virtues: A Handbook and Classification.
  • Park, N., Peterson, C., & Seligman, M. E. P.. (2004). Strengths of Character and Well-Being. 10.1521/jscp.23.5.603.50748
  • Niemiec, R. M.. (2013). VIA Character Strengths: Research and Practice (The First 10 Years). 10.1007/978-94-007-4611-4_2
  • McGrath, R. E.. (2015). Character Strengths in 75 Nations: An Update. 10.1080/17439760.2014.888580
  • Seligman, M. E. P. & Csikszentmihalyi, M.. (2000). Positive Psychology: An Introduction. 10.1037/0003-066X.55.1.5

Teorii conexe

Positive PsychologyPERMA Model (Seligman)Broaden-and-Build Theory (Fredrickson)Teoria AutodeterminăriiVirtues Ethics
Clasificarea Valorilor în Acțiune a Punctelor Forte de Caracter: definiție, dovezi și modul de măsurare | NOESIS