Modelul cu Cinci Fațete al Mindfulness-ului
Baer, R. A., Smith, G. T., Hopkins, J., Krietemeyer, J. & Toney, L. · 2006
Cunoscută şi ca: FFMQ Model
Modelul cu cinci fațete definește mindfulness-ul ca o dispoziție cu mai multe componente, nu ca o calitate unică: observarea (sesizarea experienței interne și externe), descrierea (etichetarea experienței prin cuvinte), acțiunea cu conștientizare (atenția la activitatea prezentă, nu acțiunea automată), neevaluarea experienței interioare și nonreactivitatea la experiența interioară. Cele cinci fațete au apărut empiric dintr-o analiză factorială a tuturor chestionarelor de mindfulness aflate atunci în circulație, ceea ce reprezintă principala pretenție de autoritate a modelului: este o sinteză a literaturii de măsurare, nu o altă definiție concurentă.
Model care definește mindfulness-ul ca un construct cu mai multe fațete, cuprinzând observarea (sesizarea stimulilor interni și externi), descrierea (etichetarea experiențelor prin cuvinte), acțiunea cu conștientizare (atenția la activitatea curentă), neevaluarea (acceptarea experiențelor fără a le evalua) și nonreactivitatea (a lăsa gândurile/emoțiile să vină și să treacă fără a reacționa).
- Sursă:
- Baer, R. A., Smith, G. T., Hopkins, J., Krietemeyer, J., & Toney, L. (2006). Using self-report assessment methods to explore facets of mindfulness. Assessment, 13(1), 27-45.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi moderate
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 13 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Mindfulness-ul a intrat în psihologia clinică prin Mindfulness-Based Stress Reduction al lui Kabat-Zinn în 1979 și prin Mindfulness-Based Cognitive Therapy al lui Segal, Williams și Teasdale în 2002, dar literatura de măsurare s-a fragmentat rapid, existând cel puțin cinci instrumente care operaționalizau constructul în mod diferit. Baer și colegii au aplicat toate aceste instrumente aceluiași eșantion în 2006 și au realizat o analiză factorială a bazinului comun de itemi, producând Five Facet Mindfulness Questionnaire. Formele scurte cu 15 și 24 de itemi au urmat și sunt acum instrumentele standard de cercetare.
Constructe
Observare
Noticing and attending to internal and external experiences such as sensations, cognitions, emotions, sights, sounds, and smells (Baer et al., 2006).
Descriere
Labeling internal experiences with words — the ability to articulate feelings, thoughts, and sensations verbally (Baer et al., 2006).
Acționarea cu conștientizare
Attending to one's current activities rather than operating on autopilot or behaving mechanically (Baer et al., 2006).
Non-judecare a experienței interioare
Taking a non-evaluative stance toward one's thoughts and feelings — not labeling them as good or bad (Baer et al., 2006).
Non-reactivitate la experiența interioară
Allowing thoughts and feelings to come and go without getting caught up in or carried away by them (Baer et al., 2006).
Instrumente
- Scala NOESIS a mindfulness-uluiNOESIS2026
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
FFMQ este măsura standard de rezultat în studiile de intervenție bazate pe mindfulness și este folosit pentru a testa care fațete mediază schimbarea clinică, dovezile indicând în general neevaluarea și acțiunea cu conștientizare drept ingredientele active pentru rezultatele legate de depresie și anxietate, nu observarea. În termeni de autocunoaștere, defalcarea pe fațete este neobișnuit de utilă în practică, deoarece separă sesizarea a ceea ce se întâmplă de capacitatea de a o numi, iar pe amândouă de capacitatea de a le lăsa să treacă fără a reacționa.
Cum se măsoară
Măsurat cu un chestionar de autoevaluare de tip Likert (FFMQ: 39 de itemi, sau forme scurte de 15/24 de itemi) care produce cinci scoruri pe fațete; scorul total este contestat, iar interpretarea la nivel de fațetă este preferată.
Critici și limitări
Fațeta de observare este anomalia persistentă a modelului: la persoanele fără experiență de meditație, aceasta corelează pozitiv cu suferința psihologică, corelație care se inversează la meditatori, astfel încât un scor total nu este comparabil între aceste grupuri și este adesea calculat fără această fațetă. Autoevaluarea mindfulness-ului are o problemă structurală, întrucât persoanele cel mai puțin conștiente de propria neatenție sunt cel mai puțin echipate să o raporteze corect, iar corelațiile cu măsurile comportamentale ale atenției sunt slabe. Constructul se suprapune de asemenea cu nevrotismul inversat, iar criticii din tradițiile contemplative susțin că operaționalizarea elimină din mindfulness contextul său etic și intențional.
Publicații cheie
- Baer, R. A., Smith, G. T., Hopkins, J., Krietemeyer, J. & Toney, L.. (2006). Using self-report assessment methods to explore facets of mindfulness. 10.1177/1073191105283504
- Baer, R. A., Smith, G. T., Lykins, E., Button, D., Krietemeyer, J., Sauer, S., Walsh, E., Duggan, D. & Williams, J. M. G.. (2008). Construct validity of the Five Facet Mindfulness Questionnaire in meditating and nonmeditating samples. 10.1177/1073191107313003
- Khoury, B., Lecomte, T., Fortin, G., Masse, M., Therien, P., Bouchard, V., Chapleau, M. A., Paquin, K. & Hofmann, S. G.. (2013). Mindfulness-based therapy: A comprehensive meta-analysis. 10.1016/j.cpr.2013.05.005