Tulburări Mentale Comune în Asistența Medicală Primară
Goldberg, D. P. & Huxley, P. · 1992
Cunoscută şi ca: Common mental distress · SRQ framework · Minor psychiatric morbidity
Cadrul tulburărilor mentale comune tratează plângerile anxioase, depresive și corporale ca un singur domeniu continuu de suferință non-psihotică, nu ca entități diagnostice separate. Justificarea sa este empirică: în asistența medicală primară și în contextele comunitare, aceste simptome coexistă mult mai frecvent decât apar izolat, limitele dintre ele sunt instabile în timp, iar aceiași determinanți sociali le prezic pe toate. Această citire dimensională constituie baza instrumentelor de screening care combină în mod deliberat itemi de dispoziție, anxietate și somatici și raportează un singur scor de suferință.
Cadru care tratează plângerile anxioase, depresive și somatice ca pe un singur domeniu, mai degrabă decât ca diagnostice separate. A rezultat din studiul colaborativ al Organizației Mondiale a Sănătății privind extinderea îngrijirii de sănătate mintală prin asistența medicală primară, care a constatat, în patru țări în curs de dezvoltare, că aproximativ un pacient din șapte se prezenta cu o tulburare mentală și că două treimi dintre aceste cazuri treceau neobservate de personalul care îi consulta. Răspunsul a fost să se renunțe la întrebarea "care tulburare" și să se înceapă cu întrebarea dacă există sau nu suferință, într-un limbaj pe care un lucrător din domeniul sănătății generale îl putea utiliza fără pregătire de specialitate. Din acest design decurg două consecințe. Plângerile somatice aparțin măsurii, nu se află alături de ea, deoarece, în cea mai mare parte a lumii, suferința se manifestă prin dureri de cap, somn de proastă calitate și stomac deranjat înainte de a se manifesta printr-un cuvânt care descrie starea de spirit. Și nu există un prag universal: ceea ce contează drept caz probabil depinde de limbă, de populație și de scopul screeningului, astfel încât un număr aici reprezintă o poziție pe un continuum al suferinței, niciodată un diagnostic.
- Sursă:
- Harding, T. W., de Arango, M. V., Baltazar, J., Climent, C. E., Ibrahim, H. H. A., Ladrido-Ignacio, L., Murthy, R. S., & Wig, N. N. (1980). Mental disorders in primary health care: a study of their frequency and diagnosis in four developing countries. Psychological Medicine, 10(2), 231-241. Beusenberg, M., & Orley, J. (compilers) (1994). A User's Guide to the Self Reporting Questionnaire (SRQ). Geneva: World Health Organization. WHO/MNH/PSF/94.8.
Susține un test validat bazat pe această teorie
Lectura despre un construct îți spune ce este el. Un instrument validat îți arată unde te situezi în raport cu el. Gratuit, cu rezultate în câteva minute.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Majoritar universală
- Meta-analize
- 12 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Chestionarul General de Sănătate al lui Goldberg din 1972 a stabilit abordarea, iar munca sa alături de Huxley, de-a lungul anilor 1980 și la începutul anilor 1990, a dezvoltat modelul "căilor către îngrijire", care descrie filtrele dintre suferința din comunitate și tratamentul de specialitate. În paralel, Organizația Mondială a Sănătății a dezvoltat Chestionarul de Autoevaluare în anii 1970, pentru a fi utilizat în țările cu venituri mici și medii, unde specialiștii în psihiatrie erau rari, validându-l în mai multe țări. Această tradiție a anticipat cu decenii mișcarea dimensională și transdiagnostică actuală din nosologia psihiatrică.
Constructe
Suferință Mentală Comună
Non-psychotic distress read as one field rather than sorted into diagnoses: low mood, worry and tension, and the bodily complaints that usually arrive with them (headaches, poor sleep, poor appetite, a bad stomach, shaking hands, tiredness that does not lift). The construct exists because in general health care the two halves show up together and separating them costs more information than it buys. It is a state tied to a recent window, not a trait, and it has no universal threshold: how many complaints amount to a probable case depends on the language, the population and what the screening is for.
Instrumente
- Chestionarul de Autoevaluare, 20 de itemi(SRQ-20)Harding, T. W., et al. (development, 1980); Beusenberg, M., & Orley, J. (compilers of the user's guide, 1994); World Health Organization1994
Teste construite pe această teorie
Aplicații practice
Aceste instrumente sunt uneltele standard ale sondajelor de sănătate mintală comunitară la nivel mondial, în special în contexte fără infrastructura clinică pe care o necesită interviurile diagnostice, și susțin modele de redistribuire a sarcinilor, în care lucrători fără pregătire de specialitate realizează screeningul și îndrumă pacienții. Sunt utilizate în sănătatea ocupațională pentru a estima nivelul de suferință în rândul forței de muncă și în cercetarea privind determinanții sociali. Cadrul stă, de asemenea, la baza proiectării îngrijirii pe etape, care alocă intervenția în funcție de severitate, nu de eticheta diagnostică.
Cum se măsoară
Itemi de autoevaluare privind prezența simptomelor în domeniile de dispoziție, anxietate și somatic pe o perioadă recentă, sumați într-un singur scor de suferință; pragurile trebuie validate local și nu sunt universale.
Critici și limitări
Absența unui prag universal este o limitare reală, nu una tehnică: pragurile optime variază substanțial în funcție de țară, limbă, sex și context, astfel încât un scor nu poate fi interpretat fără o validare locală, iar multe date de prevalență publicate aplică praguri importate din alte contexte. Agregarea simptomelor anxioase, depresive și somatice într-un singur scor elimină o distincție important din punct de vedere clinic. Itemii somatici, în special, au un sens diferit în funcție de cultură, unde exprimarea corporală a suferinței variază ca acceptabilitate normativă. Screening-ul identifică suferința fără nicio garanție că există capacitate de tratament pentru a acționa în consecință.
Publicații cheie
- Goldberg, D. P. & Huxley, P.. (1992). Common Mental Disorders: A Bio-social Model.
- Goldberg, D. P. & Williams, P.. (1988). A user's guide to the General Health Questionnaire.
- Mari, J. J. & Williams, P.. (1985). A comparison of two psychiatric screening questionnaires. 10.1192/bjp.148.1.23