Teoria Răspunsului la Item
Lord, F. M. · 1980
Cunoscută şi ca: IRT · Rasch · Rasch Measurement Theory · Latent Trait Theory
Teoria Răspunsului la Item este o familie de modele matematice care descriu relația dintre trăsăturile latente (abilități, atitudini) și răspunsurile la itemii unui test, permițând calibrarea itemilor independent de eșantion și măsurarea persoanei independent de test. Spre deosebire de Teoria Clasică a Testelor, Teoria Răspunsului la Item modelează caracteristicile la nivel de item (dificultate, discriminare, ghicire) și abilitatea persoanei pe o scală comună, oferind estimări ale preciziei măsurării la fiecare nivel de abilitate. Teoria Răspunsului la Item stă la baza testării adaptive computerizate moderne, a evaluărilor educaționale la scară largă (PISA, GRE, GMAT) și a măsurilor clinice de rezultate raportate de pacienți.
Cadru metodologic (nu de conținut al unei trăsături) care modelează probabilitatea unui răspuns în funcție de nivelul trăsăturii latente și de parametrii itemului (dificultate, discriminare, ghicire). Susține administrarea adaptivă/CAT, nu conținutul vreunui instrument anume.
- Sursă:
- Lord, F. M. (1980). Applications of Item Response Theory to Practical Testing Problems.
Dovezile pe scurt
- Suport empiric
- Dovezi solide
- Replicare
- Bine replicată
- Transculturală
- Universală
- Meta-analize
- 10 indexate
Aceste evaluări rezumă literatura publicată despre teorie, nu calitatea vreunui test individual construit pe baza ei. Sunt judecăți editoriale bazate pe sursele enumerate mai jos și se schimbă pe măsură ce se acumulează dovezi noi.
Context istoric
Fundamentele Teoriei Răspunsului la Item au fost puse independent de Georg Rasch în Danemarca (1960) și de Frederic Lord și Allan Birnbaum în Statele Unite (anii 1960), lucrarea din 1968 a lui Lord și Novick, "Statistical Theories of Mental Test Scores", oferind baza matematică. Lucrarea lui Lord din 1980, "Applications of Item Response Theory to Practical Testing Problems", a consolidat domeniul demonstrând aplicații practice în construcția testelor, echivalare și detectarea distorsiunilor. Teoria a fost adoptată pe scară largă în anii 1980-1990, odată cu creșterea puterii de calcul, ceea ce a făcut posibilă estimarea parametrilor pentru programe de testare la scară largă.
Constructe
Niciun construct documentat încă.
Instrumente
Niciun instrument construit pe această teorie încă.
Teste construite pe această teorie
Niciun test construit pe această teorie încă.
Aplicații practice
Teoria Răspunsului la Item stă la baza testării adaptive computerizate (CAT), utilizată în evaluări cu miză mare precum GRE, GMAT, examenul de licențiere în asistență medicală NCLEX și bateria militară CAT-ASVAB, permițând teste mai scurte, dar mai precise, prin selectarea itemilor adaptați nivelului de abilitate al fiecărui examinat. În context clinic, Teoria Răspunsului la Item susține inițiativa PROMIS (Patient-Reported Outcomes Measurement Information System), permițând măsurarea eficientă a rezultatelor de sănătate. Metodele bazate pe Teoria Răspunsului la Item susțin de asemenea echivalarea testelor între forme, detectarea funcționării diferențiate a itemilor (DIF) pentru analiza echității, precum și dezvoltarea băncilor de itemi pentru programe de testare standardizate la nivel mondial.
Cum se măsoară
Teoria Răspunsului la Item este ea însăși o metodologie de măsurare, nu o teorie psihologică de conținut. Modelele comune includ modelul logistic cu un parametru (1PL/Rasch), cu doi parametri (2PL) și cu trei parametri (3PL) pentru itemi dihotomici, precum și Modelul Răspunsului Gradat și Modelul Creditului Parțial pentru itemi politomici. Estimarea parametrilor folosește metode de verosimilitate maximă sau metode bayesiene.
Critici și limitări
O critică importantă vizează asumpțiile parametrice puternice cerute de modelele Teoriei Răspunsului la Item (precum unidimensionalitatea și independența locală), care ar putea să nu se susțină pentru constructe psihologice complexe, ducând la o nepotrivire a modelului. Comunitatea modelului Rasch și comunitatea mai largă a Teoriei Răspunsului la Item nu sunt de acord fundamental dacă modelul trebuie ajustat la date (abordarea IRT) sau dacă datele trebuie să respecte cerințele modelului pentru o măsurare fundamentală (abordarea Rasch). Teoria Răspunsului la Item necesită eșantioane relativ mari pentru o estimare stabilă a parametrilor (de obicei 200-1000 sau mai mulți examinați, în funcție de model), ceea ce limitează aplicabilitatea sa în evaluările la scară mică.
Publicații cheie
- Lord, F. M.. (1980). Applications of Item Response Theory to Practical Testing Problems.
- Lord, F. M. & Novick, M. R.. (1968). Statistical Theories of Mental Test Scores.
- Rasch, G.. (1960). Probabilistic Models for Some Intelligence and Attainment Tests.
- Hambleton, R. K., Swaminathan, H. & Rogers, H. J.. (1991). Fundamentals of Item Response Theory.
- Embretson, S. E. & Reise, S. P.. (2000). Item Response Theory for Psychologists. 10.4324/9781410605269